Belarus: Începe votul anticipat pentru alegerile prezidențiale
Belarușii au început marți votul anticipat pentru alegerile prezidențiale programate pe 26 ianuarie. Actualul președinte, Alexksandr Lukașenko, care deține recordul pentru cel mai lung mandat în Europa, aspiră la al șaptelea mandat în fruntea țării. Votul anticipat se va desfășura până sâmbătă, secțiile de votare fiind deschise între orele 12:00 și 19:00, informează EFE.
Candidații și percepția publicului
Aproximativ șapte milioane de cetățeni belaruși sunt așteptați să își exprime votul pentru alegerea șefului statului dintre cinci candidați. Dintre aceștia, doar unul este considerat un critic al guvernului actual. Potrivit sondajelor oficiale, 82,5% dintre belaruși ar opta pentru Lukașenko, care este la putere din 1994. Un alt candidat ar obține 2,9% din voturi, 7,9% dintre respondenți ar vota împotriva tuturor opțiunilor, iar 6,7% nu ar participa la vot.
Poziția opoziției și a candidaților
Opoziția din exil îndeamnă susținătorii să voteze împotrivă, considerând că alegerile din Belarus nu pot fi democratice. Ceilalți candidați includ liderul comunist Serghei Sirankov, liderul Partidului Republican Aleksandr Jizhniak, Oleg Gaidukevici, fiul unui politician cunoscut, și avocata Anna Kanopatskaia, care a mai participat la alegeri acum cinci ani. În timp ce primii trei sunt percepuți ca fiind candidați de fațadă, Kanopatskaia a solicitat lui Lukașenko să cedeze puterea și susține reformarea sistemului autoritar, promovând libertatea de exprimare și proprietatea privată, precum și eliberarea prizonierilor politici.
Restricții și criza politică
Autoritățile electorale au interzis fotografierea buletinelor de vot, o practică care a permis anterior confirmarea fraudelor la alegerile din 2020, ce au dus la proteste masive. Ca urmare, sute de mii de persoane, inclusiv activiști din opoziție, au fost nevoite să plece în exil și nu vor putea vota, deoarece nu au fost deschise secții de votare în străinătate din motive de securitate.
Reacțiile internaționale
Puterile occidentale și organizațiile pentru drepturile omului îl acuză pe Lukașenko de o campanie de represiune brutală demarată în august 2020, care a dus la încarcerarea a mii de persoane, dintre care peste o mie sunt considerate prizonieri politici. În încercarea de a îmbunătăți relațiile cu Occidentul, Lukașenko a acordat grațieri pentru 250 de persoane de la jumătatea anului trecut.
Sprijinul Rusiei pentru Lukașenko
Duminică, președintele rus Vladimir Putin i-a transmis lui Lukașenko felicitări cu ocazia sărbătorii Bobotezei, reafirmând angajamentul de a consolida alianța dintre cele două țări. Rusia a oferit asistență semnificativă lui Lukașenko după protestele din 2020, condamnând demonstrațiile și acordând un împrumut Belarusului. În schimb, Lukașenko a permis desfășurarea trupelor ruse pe teritoriul său pentru invazia Ucrainei din februarie 2022.
Desfășurarea Armelor Nucleare Tactice în Regiunea Baltic
Recent, au fost semnalate informații privind desfășurarea de arme nucleare tactice într-o țară care se află la granița cu trei state membre NATO: Polonia, Letonia și Lituania. Această mișcare a stârnit îngrijorări în rândul comunității internaționale, având în vedere tensiunile geopolitice din regiune.
Experții estimează că amplasarea acestor arme ar putea avea implicații semnificative asupra securității regionale și asupra relațiilor dintre statele NATO și vecinătățile acestora. În plus, desfășurarea de arme nucleare tactice poate fi interpretată ca o escaladare a situației de securitate în Europa de Est.
Impactul asupra Securității Regionale
Statele din regiunea Baltică, inclusiv Polonia, Letonia și Lituania, își exprimă preocuparea cu privire la această desfășurare. Aceste țări consideră că o astfel de acțiune ar putea destabiliza și mai mult situația din apropierea granițelor lor, provocând o reacție din partea NATO.
De asemenea, este esențial ca aliații să colaboreze pentru a identifica măsuri adecvate de răspuns în fața acestei amenințări. Dialogul și cooperarea internațională sunt cruciale pentru menținerea păcii și stabilității în regiune.
Concluzie
Această desfășurare de arme nucleare tactice reprezintă un punct de cotitură în politica de apărare din Europa de Est. Rămâne de văzut cum va reacționa comunitatea internațională și care vor fi implicațiile pe termen lung pentru securitatea regională.
