Nemulțumirea magistraților în urma dialogului cu premierul Ilie Bolojan
Asociațiile profesionale ale magistraților au inițiat un dialog cu Executivul, având ca scop asigurarea stabilității și sustenabilității statutului magistratului, precum și buna funcționare a sistemului judiciar. Magistrații și-au exprimat intenția de a purta un dialog constructiv în vederea identificării unor soluții echilibrate, respectând principiile statului de drept și independența justiției.
Critica față de lipsa de clarificări
În cadrul întâlnirii, Executivul nu a răspuns la argumentele de fond prezentate de magistrați. Deși s-a menționat impactul bugetar al schemei actuale de pensionare, Guvernul nu a furnizat explicații clare sau date concrete care să susțină modificările propuse. Informațiile prezentate au ridicat semne de întrebare privind acuratețea și fundamentarea lor tehnică.
Incoerența modificărilor legislative
Reprezentanții magistraților au subliniat că premierul Bolojan nu a oferit o explicație satisfăcătoare privind motivul pentru care modificarea aceleași legi din 2023, acceptată anterior, este acum considerată greșită. În 2023, toate părțile au convenit asupra necesității etapizării creșterii vârstei de pensionare și stabilizării cuantumului pensiei, în concordanță cu nevoile sistemului judiciar. Premierul nu a prezentat elemente obiective care să justifice schimbarea de poziție.
Consecințele modificărilor legislative
Bolojan a recunoscut consecințele pe termen mediu și lung ale modificărilor legislative asupra personalului și atractivității profesiei de magistrat, asumându-și aceste costuri. Magistrații au avertizat că măsurile impuse unilateral pot destabiliza sistemul judiciar, afectând cetățenii, beneficiarii finali ai actului de justiție, și pot conduce la un deficit de personal și resurse, în contextul unei posibile creșteri a infracționalității.
Îngrijorările magistraților
AMASP și-a exprimat îngrijorarea față de lipsa de disponibilitate a Executivului pentru un dialog autentic și a criticat instabilitatea legislativă, considerată o cauză majoră a erodării încrederii în justiție. Schimbările frecvente și contradictorii ale reglementărilor generează insecuritate și dezechilibru, afectând nu doar sistemul judiciar, ci și cetățenii care caută justiție.
Concluzie
Dialogul dintre magistrați și Executiv subliniază tensiunile existente în sistemul judiciar, iar lipsa de clarificări și argumente solide din partea Guvernului ar putea avea consecințe semnificative asupra încrederii publicului în justiție și asupra stabilității sistemului judiciar în ansamblu.
