Criza economică și alegerile din Bolivia
Bolivia se află într-o gravă criză economică, iar alegătorii se pregătesc să își aleagă viitorul președinte într-un scrutin crucial. Dreapta pare să se pregătească să încheie ciclul de conducere socialistă început acum două decenii cu fostul președinte Evo Morales. Ţara, cu o populație de 11,3 milioane de locuitori, se prezintă la urne nemulțumită de lipsa de dolari și combustibil, într-un context economic tensionat, marcat de o inflație anuală aproape de 25%, cel mai ridicat nivel din ultimele 17 ani.
Candidaturile și favoritismul în alegeri
Președintele în exercițiu, Luis Arce, care a fost susținut de Evo Morales, a decis să nu candideze pentru un al doilea mandat, după intrarea în conflict cu fostul lider. Dintre cei opt candidați, doi reprezentanți de dreapta se află în fruntea sondajelor: milionarul Samuel Doria Medina, 66 de ani, și fostul președinte Jorge „Tuto” Quiroga, 65 de ani. Sondajele recente le oferă lui Doria Medina 21% și lui Quiroga 20%, comparativ cu 5,5% pentru Andronico Rodriguez și 1,5% pentru Eduardo del Castillo. Se estimează că cei doi favoriți se vor confrunta în turul al doilea, programat pentru 19 octombrie.
Impactul politic al lui Evo Morales
Evo Morales, figura centrală a stângii latino-americane, a fost un lider influent între 2006 și 2019. În timpul mandatului său, sărăcia a scăzut, iar PIB-ul s-a triplat, însă scăderea veniturilor din gaz din 2017 a dus la criza actuală. Morales, în vârstă de 65 de ani, a fost exclus din cursă din cauza limitărilor legale care permit doar două mandate. De asemenea, un mandat de arestare a fost emis pe numele său într-un caz de trafic de minori, pe care îl contestă.
Diviziunea în rândul stângii
În ciuda destituirii sale, Morales beneficiază de un sprijin solid în anumite zone rurale și indigene, amenințând că își va mobiliza susținătorii în cazul unei victorii a dreptei. Aceștia fac apel la un vot negativ, contestând legitimitatea alegerilor. Conflictul dintre Morales și fostul său ministru Luis Arce a fracturat Mișcarea spre Socialism (MAS) și a agravat criza economică. Politologul Daniel Valverde afirmă că „cel mai mare duşman al stângii a fost însăși stânga”, evidențiind problemele de corupție și proasta gestionare care au afectat încrederea populației.
Alegătorii și structura alegerilor
Aproape opt milioane de alegători din Bolivia nu trebuie să aleagă doar președintele și vicepreședintele, ci și membrii parlamentului bicameral. Aceste alegeri sunt considerate a fi un moment decisiv pentru viitorul politic al țării, cu implicații semnificative asupra direcției economice și sociale a Boliviei.
Concluzie
Alegerea din Bolivia reprezintă un punct de cotitură în fața provocărilor economice și politice actuale, iar rezultatul ar putea marca o schimbare semnificativă în peisajul politic al țării, influențând direcția viitoare a politicilor economice și sociale.
