Avertizările Organizațiilor Neguvernamentale cu Privire la Ordonanța de Urgență a Guvernului
Mai multe organizații neguvernamentale au exprimat îngrijorări în legătură cu ordonanța de urgență adoptată joi de Guvern, care stabilește calendarul pentru alegerile prezidențiale și reguli referitoare la campania electorală. Aceste prevederi au fost introduse fără a se organiza o dezbatere publică, ceea ce a stârnit reacții critice din partea societății civile.
Impactul Asupra Drepturilor Fundamentale
Reprezentanții ONG-urilor subliniază că anumite aspecte din acest act normativ ar putea afecta drepturile fundamentale ale cetățenilor, constituind o „amenințare la adresa libertății de exprimare”. Aceștia au declarat că elaborarea și discuțiile netransparente privind regulile esențiale pentru organizarea alegerilor din luna mai sunt inacceptabile. De asemenea, proiectul nu a fost supus dezbaterii publice și nu a fost prezentat Consiliului Economic și Social, deși consultarea publică este obligatorie conform legislației în vigoare.
Lipsa de Raportare din Partea Autorităților
Organizațiile menționate au mai observat că până în prezent, autoritățile responsabile de organizarea alegerilor, respectiv Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), nu au publicat un raport referitor la neregulile semnalate de structurile de securitate.
Președintele Autorității Electorale, Toni Greblă, a afirmat că alegerile ar fi fost organizate impecabil, ignorând însă problemele fundamentale care au condus la anularea acestora, inclusiv aspectele legate de controlul finanțării electorale. În absența unei analize adecvate, este dificil de evaluat dacă măsurile propuse de Guvern sunt adecvate pentru abordarea problemelor identificate.
Necesitatea Asumării Responsabilităților
Reprezentanții organizațiilor neguvernamentale au evidențiat că încrederea publicului în procesul electoral a scăzut alarmant. Aceștia subliniază că autoritățile trebuie să-și asume erorile din primul tur al alegerilor prezidențiale și să elaboreze un cadru legal clar și predictibil, care să asigure condiții egale pentru toți candidații.
În contextul în care încrederea în procesul electoral este extrem de scăzută, iar societatea este încă afectată de anularea alegerilor anterioare, organizațiile semnatare subliniază necesitatea unei discuții publice pe marginea reglementărilor pentru noile alegeri. Autoritățile sunt chemate să identifice și să-și asume greșelile anterioare, propunând un cadru legal care să permită o dezbatere electorală reală, fără restricții suplimentare asupra comunicării politice.
Critici la Adresa Adoptării Actului Normativ
ONG-urile consideră că este „inacceptabil” ca Guvernul să adopte un act normativ de acest fel fără o dezbatere publică autentică și fără o analiză care să ia în considerare problemele ce au afectat primul tur de scrutin anulat. O primă evaluare a textului scurs sugerează că multe dintre prevederile acestuia ar putea afecta drepturi fundamentale, precum libertatea de exprimare, și ar putea intra în conflict cu reglementările deja existente, precum Regulamentul DSA.
Controverse în jurul reglementărilor privind publicitatea politică
Reprezentanții societății civile au exprimat îngrijorări cu privire la neclaritățile din Articolul 15 al Ordonanței adoptate recent de guvern. Aceștia susțin că formulările din acest articol ar putea reglementa inclusiv postările personale ale cetățenilor pe rețelele sociale sau fotografiile cu candidații preferați. Criticile se concentrează pe faptul că nu este clar dacă reglementările se aplică exclusiv materialelor publicate de actori politici sau în numele acestora, conform normelor europene privind publicitatea politică.
Legislația existentă referitoare la campaniile electorale online este deja complexă și, în unele cazuri, restrictivă. Reprezentanții societății civile subliniază importanța protejării libertății de exprimare a cetățenilor obișnuiți, care își exprimă opiniile pe platformele sociale. O definiție prea largă a publicității politice, așa cum este propusă în articolul menționat, ar putea limita această libertate, impunând norme restrictive asupra conținutului care nu ar trebui să fie considerat publicitate politică. De aceea, este esențial ca acest articol să fie revizuit.
Confuzie legislativă și amenzi pentru platformele de socializare
În plus, ordonanța introduce reglementări care contravin legislației existente în domeniul finanțării campaniilor electorale și organizării alegerilor, crescând astfel confuzia. Organizațiile neguvernamentale atrag atenția asupra riscurilor pe care aceste reglementări le pot aduce, susținând că ordonanța adoptată „în pripă” ar putea restricționa libertatea de exprimare și dezbaterile politice legitime.
De asemenea, Articolul 16 (7) prevede amenzi considerabile pentru marile platforme de socializare, dar criticii argumentează că acest lucru contrazice reglementările europene. Conform Regulamentului UE DSA, reglementarea acestor platforme ar trebui să fie realizată de Comisia Europeană, iar autoritățile române nu ar trebui să aplice amenzi unor entități care nu sunt înregistrate în România.
Probleme nerezolvate în transparența finanțării politice
Un alt aspect important semnalat de cele 11 organizații non-guvernamentale este lipsa de transparență în privința finanțării politice și electorale. Aceștia subliniază că rămân nerezolvate întrebări legate de tipurile de materiale permise în campanie, bugetele din subvenții, transparența cheltuielilor de campanie și necesitatea publicării unor rapoarte intermediare de finanțare.
Organizațiile menționate și-au exprimat regretul față de deciziile guvernului de a adopta măsuri opace într-un context politic și social în care încrederea cetățenilor în partidele tradiționale și instituțiile statului este în declin. Aceștia subliniază că o deschidere reală și o dezbatere publică sunt esențiale pentru reconstrucția acestei încrederi, având în vedere că actele normative adoptate în grabă pot restricționa opiniile politice și dezbaterile necesare în societate.
