Ciocnirea dintre Mexic și Statele Unite în Contextul Războiului împotriva Drogurilor
Războiul împotriva drogurilor a generat o nouă tensiune între Mexic și Statele Unite, într-un moment în care Donald Trump se pregătește să revină la Casa Albă. Marco Rubio, un posibil candidat pentru funcția de secretar de stat în administrația Trump 2.0, a exprimat fără ezitare, în cadrul audierii sale de confirmare din Senat, că grupurile de crimă organizată exercită un control semnificativ asupra unor vaste teritorii din Mexic. „Dețin practic control operațional asupra unor zone extinse de-a lungul graniței cu Statele Unite”, a afirmat Rubio.
Rubio a subliniat impactul „teroarei” pe care cartelurile de droguri o provoacă și a propus o strategie prin care acestea să fie catalogate drept organizații teroriste. Această propunere este un subiect delicat în relațiile bilaterale, deoarece ar putea justifica o intervenție militară din partea Washingtonului. „Aceasta este o opțiune disponibilă președintelui”, a explicat el. „Este esențial să identificăm aceste grupuri clar și să le denumim așa cum sunt”, a adăugat Rubio.
Prioritățile de Securitate ale SUA
Următorul secretar de stat a evidențiat că securitatea reprezintă principala prioritate în relația cu Mexicul, ceea ce implică, în viziunea lui Trump, două aspecte fundamentale: problema traficului de droguri și criza migrației. „Cartelurile amenință America prin migrarea în masă și printr-un flux constant de droguri”, a declarat el.
Pe de altă parte, Claudia Sheinbaum, președinta Mexicului, a respins categoric asocierea traficului de droguri cu terorismul, fiind extrem de atentă în a evita o acțiune unilaterală din partea Statelor Unite pe teritoriul mexican. Chiar dacă acest lucru ar putea fi justificat de legislația americană, ar contraveni normelor de drept internațional.
Divizarea Opiniei Publice în Mexic
În Mexic, discuția despre narcoterorism a divizat experții, iar dezbaterea a intrat cu intensitate în sfera politică. Opoziția folosește termenul în urma fiecărui incident violent, în timp ce guvernul adoptă o poziție contrară. Criza violentă din Mexic a stârnit îngrijorări atât în rândul democraților, cât și al republicanilor din Statele Unite, alimentând neîncrederea în capacitatea autorităților mexicane de a controla diversele regiuni ale țării.
În ciuda tonului său ferm, Rubio a oferit și nuanțe în declarațiile sale. Deși a recunoscut că utilizarea forței este o opțiune disponibilă, a subliniat că aceasta nu este preferința Departamentului de Stat. Referitor la desemnarea cartelurilor ca organizații teroriste, Rubio a admis că este un „instrument imperfect” și a sugerat că o astfel de măsură nu ar fi suficientă pentru a eradica organizațiile criminale.
El a mai menționat că un scenariu ideal ar implica o cooperare strânsă cu autoritățile mexicane, deschizând astfel calea către un nou val de negocieri între cele două națiuni. „Cartelurile subminează guvernul mexican și suveranitatea sa, afectând sănătatea și bunăstarea cetățenilor”, a concluzionat Rubio.
Cooperarea între Mexic și SUA în lupta împotriva crimei organizate
Fostul senator din Florida a recunoscut într-un interviu anterior alegerilor din noiembrie că o intervenție militară împotriva grupărilor criminale nu ar fi posibilă fără aprobarea Forțelor Armate Mexicane. Cu toate acestea, el a criticat autoritățile mexicane pentru porozitatea frontierei și lipsa acțiunilor decisive împotriva crimei organizate.
Desemnarea cartelurilor drept grupuri teroriste
Pam Bondi, nominalizată de Trump pentru funcția de procuror general, s-a alăturat celor care susțin clasificarea cartelurilor ca grupuri teroriste în cadrul audierilor de confirmare din Senat. „Sunt o amenințare gravă și violentă pentru țara noastră,” a declarat fostul procuror general din California, angajându-se să facă tot ce îi stă în putere pentru a lupta împotriva organizațiilor criminale. Chiar dacă subiectul a câștigat recent mai multă atenție, ideea de a asocia traficul de droguri cu terorismul a fost prezentă în Washington de mai bine de un deceniu, inclusiv în timpul administrațiilor democrate.
Atitudinea proactivă a guvernului mexican
În contextul acestor declarații, Claudia Sheinbaum a adoptat o abordare proactivă, indicând în ultimele luni că este deschisă la preocupările exprimate de Trump. Guvernul său a anunțat la începutul lunii decembrie cea mai mare captură de fentanil din istoria Mexicului, echivalentul a 20 de milioane de doze. De asemenea, Sheinbaum l-a mutat pe Omar García Harfuch, arhitectul politicii sale de securitate, în Sinaloa, unde în ultimele patru luni s-a desfășurat un conflict intens între carteluri, soldat cu peste 650 de crime înregistrate oficial.
Principiile de cooperare
Sheinbaum a subliniat public că este deschisă colaborării cu autoritățile americane, dar a reafirmat și liniile roșii ale administrației sale în fața presiunilor din Washington. „Cooperare fără subordonare,” a afirmat președinta în ultimele săptămâni. „Vom ține mereu capul sus. Mexic este o țară liberă, independentă și suverană,” le-a transmis ea susținătorilor săi, în timp ce prezenta un raport despre cele 100 de zile de mandat.
