Declinul reîmpăduririi în 2024
În anul 2024, suprafaţa totală regenerată a pădurilor a scăzut la 25.000 hectare, comparativ cu 25.579 hectare în anul anterior. Din acestea, 66,9% au fost regenerări naturale, conform datelor Institutului Naţional de Statistică.
Detalii despre regenerare
Regenerările naturale au fost efectuate pe 17.121 hectare, înregistrând o scădere de 2.233 hectare faţă de anul 2023. Pe de altă parte, regenerările artificiale au crescut, acoperind 8.458 hectare, cu 1.166 hectare mai mult decât în anul precedent. Dintre regenerările artificiale, 99,9% au fost realizate prin plantaţii, incluzând 4.179 hectare cu puieţi de răşinoase şi 4.271 hectare cu puieţi de foioase. Semănăturile directe cu seminţe forestiere au fost efectuate pe 8 hectare.
Lucrări de pregătire a terenului
Anul trecut, au fost realizate lucrări de pregătire a terenului pe o suprafaţă de 3.467,8 hectare, cu 1.065,7 hectare mai mult faţă de anul 2023, şi lucrări de pregătire a solului pe 2.941,7 hectare, cu 1.761,9 hectare în plus. Lucrările de îngrijire a culturilor tinere au scăzut, acoperind 56.130,7 hectare, cu 9.700,3 hectare mai puţin faţă de anul anterior. De asemenea, s-au realizat lucrări de ajutorare a regenerării naturale pe 14.529,8 hectare, înregistrând o scădere de 1.684,9 hectare.
Distribuția pe regiuni și județe
La nivel regional, 20,6% din suprafaţa totală regenerată a fost realizată în regiunea Nord-Est, 19% în regiunea Centru, 13,7% în regiunea Sud-Est, 13,6% în regiunea Nord-Vest, 11,7% în regiunea Sud-Vest-Oltenia, 11,6% în regiunea Vest, 9,2% în regiunea Sud-Muntenia şi 0,6% în regiunea Bucureşti-Ilfov.
Cele mai mari suprafeţe regenerate au fost în judeţele Suceava (2.123 hectare), Vrancea (1.556 hectare), Harghita (1.393 hectare), Dolj (1.324 hectare), Bacău (1.123 hectare), Braşov (929 hectare), Arad (898 hectare), Bihor (881 hectare), Hunedoara (865 hectare), Caraş-Severin (845 hectare), Mureş (812 hectare), Maramureş (811 hectare) şi Neamţ (804 hectare).
Concluzie
Declinul reîmpăduririi în 2024 evidenţiază o scădere semnificativă a regenerării naturale, ceea ce poate avea implicaţii negative asupra mediului şi biodiversităţii din România.
