Alerte de la BNR privind ratingul de țară
Reconfirmarea ratingului de țară într-o categorie recomandată investițiilor este un semnal de încredere, dar nu elimină riscurile legate de dezechilibrele bugetare și externe. Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), a subliniat că eforturile de ajustare trebuie consolidate prin implementare și extinse prin reforme. România a evitat încadrarea ratingului de țară în categoria „junk” datorită măsurilor fiscal-bugetare recente. Impactul negativ al unei astfel de clasificări ar fi fost sever asupra perspectivelor de dezvoltare ale țării.
Necesitatea consolidării finanțelor publice
Marinescu a subliniat urgența corecției bugetare, în contextul unui deficit de 9,3% din PIB în 2024, cel mai mare din Uniunea Europeană. Ajustarea deficitului a început cu bugetul anului curent, prin înghețarea salariilor și pensiilor. Construcția bugetară a anului 2025 a arătat fragilitate, deficitul estimat crescând de la 7% la aproximativ 9% din PIB. Aceste evoluții impun intensificarea eforturilor de corecție bugetară, reflectate în conținutul „Pachetului 1”.
Importanța unei strategii bugetare multianuale
Marinescu consideră esențială filtrarea și prioritizarea măsurilor printr-o strategie bugetară multianuală. Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu prevede o corecție graduală a deficitului bugetar. După deviația substanțială de la ținta de deficit, estimările pachetului de măsuri indică un impact bugetar cumulat de aproape 4 puncte procentuale din PIB pentru 2025 și 2026, care ar permite apropierea de ținta de deficit inițială.
Diferențele între România și Grecia
Marinescu a comparat situația României cu cea a Greciei din 2009, evidențiind că România are un cadru economic mai rezilient. Deficitul de 9,3% din PIB și soldul negativ al contului curent sunt mai puțin tensionate decât cele din Grecia la acel moment, când datoria guvernamentală se apropia de 130% din PIB. De asemenea, reziliența sectorului bancar românesc este adecvată, dar există riscuri legate de interconexiunea cu sectorul guvernamental.
Provocările ajustării bugetare
Marinescu a menționat că ajustarea bugetară nu poate fi realizată exclusiv prin reducerea cheltuielilor, având în vedere fragilitatea structurală a finanțelor publice. România înregistrează cele mai scăzute venituri fiscale din Uniunea Europeană, ceea ce limitează spațiul bugetar. Reformele necesare trebuie să vizeze creșterea capacității administrative și eficiența relației dintre stat și cetățean. De asemenea, politica de cheltuieli trebuie să țină cont de investițiile în educație și sănătate, sectoare deja deficitare în resurse umane.
Concluzie
Ajustarea fiscală a României se află într-un moment critic, necesitând un echilibru între corectarea deficitului bugetar și asigurarea creșterii economice sustenabile. Fără o abordare echilibrată, riscurile economice vor crește, afectând dezvoltarea pe termen lung.
