Reforma pensiilor speciale în justiție
Premierul Ilie Bolojan a susținut o conferință de presă la Palatul Victoria, în care a abordat reforma pensiilor speciale, parte din al treilea pachet fiscal al Guvernului. Proiectul prevede creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani pentru magistrați, majorarea vechimii minime necesare de la 25 la 35 de ani și stabilirea pensiei la cel mult 70% din ultimul salariu net.
Problemele actuale ale sistemului de salarizare
Bolojan a subliniat că legile actuale de salarizare din sistemul public sunt neclare și permit interpretări, generând peste 20.000 de procese în instanță. Aceste procese au avut un impact financiar major asupra statului român, costurile ajungând la aproximativ 10 miliarde de lei (2 miliarde de euro) din sentințe executorii. Premierul a evidențiat necesitatea unei legi a salarizării care să elimine ambiguitățile și să fie predictibilă, fără a reduce salariile.
Modificări propuse pentru vârsta de pensionare și vechime
Referitor la reforma pensiilor speciale, Bolojan a anunțat că vârsta de pensionare pentru magistrați va fi crescută la 65 de ani, iar vechimea necesară va fi majorată la 35 de ani. Există și o variantă intermediară, permițând ieșirea din activitate la 58 de ani pentru cei care doresc să se pensioneze mai devreme. Premierul a afirmat că scopul este de a avea magistrați în activitate la maturitatea profesională, ceea ce va îmbunătăți calitatea actului de justiție din România.
Cuantumul pensiei și modelul european
Bolojan a explicat că noul model de calcul pentru pensiile magistraților se va inspira din sistemele europene. Propunerea este ca pensia să fie de maximum 70% din ultimul salariu net, în loc de 80% din salariul brut. Calculul se va face raportându-se la veniturile brute, cu un procent de 55% din media ultimilor 7 ani de activitate, dar nu mai mult de 70% din salariul net.
Problema pensiilor mai mari decât salariile
Premierul a criticat modul în care se calculează pensiile, evidențiind că în trecut acestea au ajuns să fie mai mari decât salariile, un lucru anormal. De exemplu, pensiile în justiție au atins niveluri de 24.000–25.000 de lei (aproximativ 5.000 de euro net). Bolojan a subliniat că o astfel de prevedere nu există în alte țări europene.
Impactul asupra fondurilor europene
Bolojan a avertizat că România riscă să piardă peste 800 de milioane de euro din fondurile europene din cauza neîndeplinirii unor condiții, subliniind urgența adoptării măsurilor necesare pentru a evita pierderile financiare. El a reamintit că aceste măsuri sunt esențiale și pentru asigurarea echității sociale în sistemul de pensii și salarizare.
Concluzie
Reforma propusă de Guvern în ceea ce privește pensiile speciale din justiție are potențialul de a aduce schimbări semnificative în sistemul de justiție din România, promovând un mediu mai echitabil și sustenabil, dar și îmbunătățind calitatea serviciilor legale oferite cetățenilor.
