Dezacordul Italiei față de recunoașterea Palestinei de către Franța
Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a exprimat un dezacord clar în legătură cu decizia Franței de a recunoaște statul Palestina înainte de înființarea acestuia. Într-un interviu acordat ziarului italian La Repubblica, Meloni a subliniat că, deși este favorabilă statului Palestina, consideră că recunoașterea acestuia înainte de a exista ar putea avea efecte negative. „Dacă ceva ce nu există este recunoscut pe hârtie, problema ar putea părea rezolvată, când de fapt nu este”, a afirmat aceasta.
Declarațiile lui Emmanuel Macron
Președintele francez, Emmanuel Macron, a anunțat că Franța va fi ultima țară europeană și prima din G7 care va recunoaște statalitatea palestiniană. Macron a menționat că recunoașterea va avea loc la Adunarea Generală a Națiunilor Unite din septembrie. El a subliniat urgența de a pune capăt războiului din Gaza și de a oferi ajutor populației civile, afirmând că poporul francez își dorește pace în Orientul Mijlociu.
Reacțiile internaționale
Anunțul lui Macron a fost primit cu entuziasm de oficialii palestinieni, dar a fost criticat de Statele Unite și Israel. Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a declarat că decizia „recompensează terorismul”, făcând referire la atacul din octombrie 2023 al grupării Hamas asupra Israelului.
Recunoașterea statului palestinian
În prezent, aproximativ 147 din cele 193 de state membre ale ONU recunosc sau intenționează să recunoască un stat palestinian. Din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, unsprezece au recunoscut deja statalitatea palestiniană, inclusiv țări precum Spania, România, Suedia, Irlanda și Bulgaria. Totuși, premierul britanic, Keir Starmer, a respins apelurile de a recunoaște imediat un stat palestinian, iar un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat că Berlinul nu intenționează să recunoască un stat palestinian pe termen scurt, prioritizând progresele în direcția unei soluții cu două state.
Concluzie
Decizia Franței de a recunoaște statul Palestina și reacțiile polarizante ale altor state reflectă complexitatea și tensiunile persistente în regiunea Orientului Mijlociu, având implicații semnificative pentru pacea și stabilitatea regională.
