Germania deschide o anchetă în urma zborului dronelor misterioase
Autoritățile germane au inițiat luni o investigație după ce zece drone neidentificate au survolat o zonă militară din Bavaria, unde se află un sit de producție a avioanelor Eurofighter. Această situație vine pe fondul unui număr semnificativ de incidente, estimate la cel puțin 50, care ar putea fi asociate cu operațiuni hibride rusești, raportate în 13 țări europene, inclusiv România, începând cu anul 2022, conform unei investigații realizate de publicația germană „Die Zeit” la sfârșitul anului trecut.
Operațiuni hibride și impactul acestora
Operațiunile hibride menționate includ diverse activități precum spionaj, sabotaj, vandalism, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare. Printre acestea se numără și trei atacuri asupra infrastructurii subacvatice din Marea Baltică. În contextul acestei amenințări, Rusia se află într-un conflict de lungă durată cu Europa, nu doar cu Ucraina. Conform analizei, fiecare stat care sprijină Ucraina este perceput de autoritățile de la Moscova ca un adversar ce trebuie combătut.
Strategii de atac și recrutarea agenților
Scopurile acestui război hibrid includ provocarea de tulburări, frică, diviziune și dezintegrare în rândul națiunilor occidentale. Acțiunile au evoluat de la spionaj și campanii de denigrare la acte de sabotaj și atacuri incendiare, care au devenit parte integrantă a arsenalului utilizat de Rusia. Deși, de cele mai multe ori, nu există victime, serviciile secrete ruse nu ezită să provoace și daune colaterale.
Începând din 2022, numărul incidentelor de acest tip a crescut semnificativ în întreaga Europă. Deși identificarea autorilor este adesea complicată, s-a dovedit că aceștia acționează în numele serviciilor de informații ruse, cum ar fi GRU și FSB. Un aspect nou subliniat în investigație este metoda de recrutare a acestor indivizi, care sunt adesea persoane neimplicate anterior în activități de spionaj sau politică, fiind atrase prin grupuri de comunicare online și promisiuni financiare.
Testarea capacităților de apărare NATO
Prin aceste acțiuni, Rusia urmărește să testeze și să identifice slăbiciunile în sistemele de apărare ale membrilor NATO, provocând haos și incertitudine. Cu cât atacurile generează mai multe întrebări și îndoieli, cu atât mai eficient percep Kremlinul aceste acțiuni.
Exemple de sabotaj în România
Printre țările afectate de aceste strategii hibride se numără Germania, Franța, Marea Britanie, Republica Cehă, Slovacia, Polonia, România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda și Suedia, conform datelor prezentate de „Die Zeit”. În România, au fost semnalate două cazuri considerate acte de sabotaj. Unul dintre acestea implică un cetățean columbian de 34 de ani, acuzat de planificarea unor acte de sabotaj în iulie 2024, instigat la aceste acțiuni de un grup de interese externe.
Creșterea incidentelor de sabotaj în Marea Baltică
În ultimele luni, autoritățile finlandeze au observat un număr alarmant de spargeri, înregistrând unsprezece astfel de incidente, majoritatea pe coasta de sud a Finlandei. În urma acestor evenimente, măsurile de securitate au fost întărite, deoarece se suspectează că instalațiile ar putea fi investigate pentru posibile atacuri viitoare.
Incidentul cu conducta de gaz Balticconnector
În octombrie 2023, cargoul chinezesc NewNew Polar Bear a provocat daune conductei de gaz Balticconnector, utilizând ancora sa. Acest incident a stârnit îngrijorări cu privire la securitatea infrastructurii maritime din regiune.
Deteriorarea cablurilor de telecomunicații
În noiembrie 2024, nava chineză Yi Peng 3 a rupt, de asemenea, două cabluri de telecomunicații esențiale între Finlanda și Germania, precum și între Suedia și Lituania. Printre acestea se numără cablul de fibră optică C-Lion1, care se întinde pe o lungime de 1.173 de kilometri, conectând Helsinki de Rostock. Anchetatorii din Suedia, Lituania și Germania au identificat un cargobot chinezesc, condus de un căpitan rus, ca fiind responsabil pentru aceste daune, nava navigând peste ambele cabluri.
Investigații și reacții oficiale
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat că aceste incidente pot fi considerate acte de sabotaj, iar poliția suedeză a demarat propriile investigații asupra posibilelor acțiuni malițioase. Tot în noiembrie 2024, un cablu submarin între Lituania și insula suedeză Gotland a fost afectat grav, făcând imposibilă conexiunea. Conform grupului suedez de telecomunicații Telia, acest incident nu a fost cauzat de o defecțiune a echipamentului, ci de deteriorarea fizică a cablului de fibră optică. De asemenea, un cargobot chinez cu un căpitan rus a fost observat trecând anterior pe lângă cablu.
Investigațiile continuă pentru a clarifica circumstanțele acestor incidente și pentru a evalua posibilele măsuri de prevenire a unor astfel de evenimente în viitor.
