Criza forței de muncă în România
România se confruntă de mai mulți ani cu o criză a forței de muncă, ceea ce determină multe afaceri să caute muncitori din țări mai puțin dezvoltate, în special din Asia de Sud-Est. În București, muncitorii asiatici pot fi observați frecvent în diverse domenii, de la livrări de produse la servicii de ospitalitate și curățenie. Aceștia, cunoscuți ca „Mica Asie” din Capitală, lucrează pentru a susține familiile din țările lor de origine, dar și pentru a-și construi un viitor în România.
Experiența lui Jay Mark Batinga
Un exemplu este Jay Mark Batinga, un filipinez de 35 de ani care a venit în România în 2019. A început să lucreze ca ospătar în Constanța și ulterior s-a mutat în București, aducându-și și soția. Jay a reușit să-și aducă soția în România după trei ani, cu ajutorul șefului său, pentru a câștiga mai mulți bani. Ei au împreună două fetițe, cea mică născută în România, pentru care planifică educația în limba română.
Beneficiile muncii în România
Jay câștigă de trei ori mai mult decât în Filipine și este mulțumit de viața sa în România, deși îi este dor de fiica sa de 7 ani, care a rămas în Filipine, și pe care o susțin financiar lunar pentru educație și nevoile zilnice.
Nevoia de forță de muncă străină
Conform datelor Ministerului Muncii, România se confruntă cu un deficit de forță de muncă de 600.000 de locuri, iar cei 140.000 de muncitori străini acoperă doar o parte din acest necesar. Multe restaurante din marile orașe ar avea dificultăți în a funcționa fără angajații asiatici. De exemplu, un manager de restaurant a menționat că 90% din personalul său este asiatic.
Proveniența angajaților străini
Majoritatea angajaților străini provin din țări precum Sri Lanka, Vietnam, Nepal și India, iar patronatele din România subliniază că angajatorii ar prefera să angajeze forță de muncă locală, dacă ar fi disponibilă.
Concluzie
Prezența muncitorilor asiatici în România evidențiază atât nevoia de forță de muncă în diverse industrii, cât și provocările legate de integrarea acestora în societatea românească, subliniind importanța colaborării internaționale în domeniul muncii.
