Impactul valurilor de căldură asupra economiilor din UE
Perioadele cu temperaturi extrem de ridicate devin tot mai frecvente și mai îndelungate, iar pierderile economice pentru PIB și productivitatea muncii se preconizează că se vor agrava în următoarele decenii. Țări precum Cipru, Croația, Portugalia, Malta, Spania și România se așteaptă la cele mai mari pierderi economice, conform euronews.com. Anul trecut a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, atât în Europa, cât și la nivel global, cu temperaturi depășind toate recordurile anterioare din 1850 până în prezent.
Încălzirea rapidă a Europei
Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire de pe Pământ, având temperaturi care cresc de două ori mai repede decât media globală din anii ’80. Studiile arată că frecvența crescută a valurilor de căldură are un impact semnificativ asupra economiei europene, generând pierderi de PIB și productivitate a muncii. Experții avertizează că acest impact economic va crește brusc în următoarele decenii.
Pierderile economice prognozate
Conform unui studiu publicat în Nature Communications, daunele economice cauzate de valurile de căldură au variat între 0,3 și 0,5% din PIB-ul Europei în anii 2003, 2010, 2015 și 2018. Aceste pierderi sunt de 1,5 până la 2,5 ori mai mari decât media anuală estimată în perioada 1981-2010, de aproximativ 0,2% din PIB. Se estimează că pierderile vor crește de la 0,21% din PIB (1981-2010) la 0,77% în 2035-2045, 0,96% în 2045-2055 și peste 1,14% până în anii ’60 ai secolului XXI. Țări precum România ar putea înregistra pierderi de -2,5% din PIB până în 2055-2064.
Impactul asupra productivității muncii
Un raport OCDE din 2024 arată că temperaturile ridicate reduc productivitatea muncii. Studiul, bazat pe date de la peste 2,7 milioane de firme între 2000 și 2021, indică faptul că zece zile suplimentare de temperaturi de peste 35°C într-un an duc la o reducere de 0,3% a productivității anuale. La temperaturi peste 40°C, acest impact crește brusc, scăzând productivitatea cu până la 1,9%. Spania a înregistrat cea mai mare scădere a productivității, urmată de Franța și Ungaria.
Practicile de adaptare în Europa
Unele țări europene au început să implementeze practici de adaptare, cum ar fi ajustarea programului de lucru în timpul verii și luarea de pauze obligatorii pentru a evita stresul termic. Măsuri precum reglementarea muncii în aer liber și sisteme localizate de avertizare timpurie pentru căldură extremă au fost adoptate, dar trebuie extinse în întreaga Europă. Expertul David Garcia-Leon subliniază că politicile de sănătate ocupațională trebuie completate de măsuri mai ample pentru a aborda efectele căldurii extreme.
Recomandări pentru politici viitoare
Experții sugerează două priorități critice: intensificarea eforturilor de atenuare a schimbărilor climatice pentru a limita valurile de căldură și adoptarea de măsuri de adaptare, cum ar fi îmbunătățirea ventilației la locul de muncă și extinderea spațiilor verzi urbane pentru a reduce temperaturile ambientale. Măsurile de planificare urbană sunt esențiale pentru a atenua efectul insulei termice.
În concluzie, impactul valurilor de căldură asupra economiilor din UE, în special în România, este semnificativ și în creștere, necesitând acțiuni urgente pentru a proteja productivitatea și a minimiza pierderile economice viitoare.
