CCR analizează contestația AUR
Curtea Constituțională va dezbate pe 22 iulie sesizarea formațiunii AUR referitoare la legea măsurilor fiscal-bugetare pe care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea. AUR consideră că această lege este „toxică, profund nedreaptă și neconstituțională”, afirmând că reprezintă un abuz de putere comis cu cinism și dispreț față de români și față de principiile unei democrații autentice.
Critici aduse Guvernului
Potrivit comunicatului de presă al AUR, Guvernul a utilizat abuziv procedura angajării răspunderii pentru a impune un pachet de măsuri care afectează negativ milioane de români, fără a organiza o dezbatere reală în Parlament. AUR acuză că invocarea urgenței este un „fals grosolan”, subliniind că deficitul bugetar nu a apărut peste noapte și că Guvernul a avut timp suficient pentru a interveni prin mecanismele democratice.
Impactul legii contestate
Legea contestată este descrisă de AUR ca un „festival al sărăciei, inechităților și haosului legislativ”. Printre măsurile criticate se numără eliminarea facilităților pentru familiile cu copii, înghețarea salariilor și anularea compensațiilor legale pentru concediile neefectuate. De asemenea, AUR susține că hotărârile judecătorești definitive sunt eșalonate, ceea ce reprezintă un atac fără precedent asupra justiției și separației puterilor în stat.
Posibile consecințe
Dacă CCR va respinge sesizarea AUR, legea va fi trimisă președintelui Nicușor Dan pentru promulgare. În schimb, dacă magistrații Curții vor admite obiecția de neconstituționalitate, actul normativ nu va putea produce efecte juridice, obligând Guvernul să elaboreze un nou proiect printr-o nouă asumare a răspunderii sau prin procedură parlamentară obișnuită, conform deciziei CCR.
Contestația AUR la CCR evidențiază tensiunile politice și sociale din România, precum și provocările cu care se confruntă Guvernul în implementarea măsurilor fiscale. Posibilele decizii ale Curții Constituționale vor avea un impact semnificativ asupra viitorului legislativ și economic al țării.
