Numărul locuitorilor din Uniunea Europeană
Populația Uniunii Europene a atins un nivel record de 450,4 milioane de persoane la 1 ianuarie 2025, conform datelor publicate de Eurostat. Această creștere este, în mare parte, rezultatul migrației, care contracarează declinul natural al populației pentru al patrulea an consecutiv.
Declinul natural și migrația
Începând din 2012, Uniunea Europeană a înregistrat mai multe decese anuale decât nașteri, ceea ce face ca migrația să fie singurul factor care contribuie la creșterea populației. În 2024, populația a crescut cu 1,07 milioane de locuitori, datorită unui sold net pozitiv al migrației de 2,3 milioane de persoane, care a compensat declinul natural de 1,3 milioane de locuitori. În acea perioadă, decesele s-au ridicat la 4,82 milioane, în timp ce nașterile au fost de 3,56 milioane.
Provocările demografice
Această tendință demografică evidențiază provocările cu care se confruntă Europa, inclusiv îmbătrânirea populației și rata scăzută a fertilității. Aceste aspecte pun presiune asupra sistemelor de asistență socială și generează un deficit de forță de muncă. Creșterea populației este, de asemenea, influențată de migrația crescută post-pandemie de COVID-19.
Cele mai populate țări din UE
Germania, Franța și Italia rămân cele mai populate țări din Uniunea Europeană, reprezentând împreună aproape 47% din populația totală a blocului comunitar. România se situează pe locul șase, cu 19,036 milioane de locuitori. În 2024, 19 state membre au înregistrat o creștere a populației, în timp ce opt au suferit un declin, Letonia înregistrând cea mai mare scădere, urmată de Ungaria, Polonia și Estonia.
Istoricul populației UE
Populația Uniunii Europene a crescut de la 354,5 milioane de locuitori în 1960 la 450,4 milioane în 2025. Totuși, rata de creștere a încetinit semnificativ, de la trei milioane de locuitori pe an în anii 1960 la 900.000 de locuitori pe an în perioada 2005-2024.
Concluzie
Creșterea populației Uniunii Europene, alimentată de migrație, subliniază provocările demografice cu care se confruntă blocul comunitar, având implicații semnificative pentru economia și sistemele sociale ale statelor membre.
