Moțiunea de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen
Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, a înfruntat un test important joi, reușind să supraviețuiască votului privind moțiunea de cenzură inițiată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea, din partea AUR. Parlamentul European a respins moțiunea cu 360 de voturi împotrivă, 175 pentru și 18 abțineri, dintr-un total de 553 de eurodeputați prezenți la vot. Pentru ca moțiunea să fie adoptată, era necesară o majoritate de două treimi.
Contextul moțiunii de cenzură
Moțiunea a fost susținută de câteva zeci de europarlamentari și a fost motivată de refuzul Ursulei von der Leyen de a publica mesajele text schimbate cu directorul executiv al companiei Pfizer în timpul pandemiei de COVID-19. Această situație a generat plângeri din partea unor asociații și personalități, inclusiv din partea publicației New York Times, care a solicitat accesul la aceste mesaje.
Regulamentul Parlamentului European
Conform Regulamentului de procedură al Parlamentului European, o moțiune de cenzură poate fi înaintată de o zecime dintre deputați, ceea ce înseamnă 72 de membri în actuala legislatură. Votul de joi a evidențiat o opoziție politică crescândă față de Ursula von der Leyen, care a fost acuzată de deplasarea spre dreapta și de neconcordanța cu marile partide care au sprijinit-o.
Implicarea în scandalul „Pfizergate”
Prezentarea sa în fața Parlamentului European pentru a se apăra în legătură cu gestionarea achizițiilor de vaccinuri a marcat un moment dificil pentru lidera de 66 de ani. Deși inițiativa lui Piperea a fost sortită eșecului, el a recunoscut că nu avea susținerea necesară pentru a trece moțiunea, însă acțiunea a reușit să stimuleze negocieri importante în politica europeană.
Concluzie
Respingerea moțiunii de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen subliniază provocările politice cu care se confruntă Comisia Europeană și evidențiază tensiunile existente între liderii europeni și partidele politice, având potențiale implicații pentru viitorul conducerii Uniunii Europene.
