Radu Miruță denunță presiuni în administrația română
Radu Miruță, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, a declarat că a fost supus unor presiuni pentru a nu contesta anumite practici din administrația română. Aceste presiuni s-au intensificat după ce Miruță a început să verifice performanța directorilor, în special în cadrul companiei Salrom.
Avertismentele primite de Radu Miruță
Ministrul a menționat că a primit apeluri în care a fost avertizat să nu deranjeze „niște obișnuințe” din statul român. „Mi-a fost și frică să întreb a cui este”, a comentat el, referindu-se la o mașină electrică scumpă care era încărcată pe cheltuiala Ministerului Economiei. Miruță a explicat că a fost contactat de cunoscuți care l-au sfătuit să nu investigheze anumite contracte sau indemnizații.
Critica performanței directorilor
Radu Miruță a evidențiat lipsa unor criterii specifice de performanță pentru directorii din companiile de stat. El a menționat că, în cazul celor de la Salrom, un director poate fi considerat performant dacă îndeplinește 75% din obiectivele foarte scăzute asumate, iar demiterea se poate produce doar în cazul în care se atinge un prag de 50% din aceste ținte.
Descoperiri la Ministerul Economiei
În cele trei săptămâni de la preluarea funcției, Miruță a fost surprins de faptul că anumite practici considerate normale erau tratate ca anormale. Un exemplu în acest sens este mașina electrică care era încărcată gratuit la minister. „Era la încărcat pe banii ministerului, adică ai dumneavoastră, ai mei, ai celor care plătesc”, a spus el, subliniind că a fost deranjat de această abordare.
Posibile acțiuni legale
În ceea ce privește o plângere la Parchet, Miruță a afirmat că va lua măsuri doar dacă va obține dovezi concrete. „În prezent, e doar o iradiere pe care o simt. Dacă voi avea dovezi, le voi face publice”, a concluzionat el.
Concluzie
Declarațiile lui Radu Miruță subliniază o preocupare majoră legată de transparența și responsabilitatea în administrația română, indicând necesitatea unei reforme în modul în care sunt evaluate performanțele directorilor din companiile de stat.
