Franța respinge cererea de extrădare a prințului Paul de România
Curtea de Apel de la Paris a refuzat miercuri solicitarea Bucureștiului de a-l extrăda pe prințul Paul de România, descendent al regelui Carol al II-lea. Autoritățile române ceruseră extrădarea acestuia pentru executarea unei pedepse cu închisoarea într-un dosar de trafic de influență legat de un conflict privind succesiunea regală.
Decizia instanței
Judecătorul care a pronunțat decizia a menționat că autoritățile române aveau justificare în a emite un nou mandat de arestare, însă acesta a fost considerat „disproporționat”. De asemenea, judecătorul a subliniat că s-a pronunțat doar asupra admisibilității mandatului de arestare, fără a analiza fondul cauzei.
Contextul juridic
Avocata prințului, Miriame Laichi, a salutat decizia Curții de Apel, afirmând că aceasta pune capăt unei hărțuiri procedurale inacceptabile și reafirmă angajamentul față de principiile statului de drept. Autoritățile române au emis un nou mandat de arestare în ianuarie, iar Paul de România este acuzat că a colaborat cu o bandă de escroci din 2006 pentru a recupera proprietăți pe care le revendica ca moștenitor al familiei regale.
Consecințele condamnării
În decembrie 2020, prințul Paul a fost condamnat la o pedeapsă cu închisoarea de trei ani și patru luni pentru trafic de influență și complicitate de către Înalta Curte de Casație din România, în urma unei anchete în care au fost implicate 18 persoane. Prejudiciul estimat pentru statul român a fost de cel puțin 145 de milioane de euro. După condamnare, a fost emis un prim mandat de arestare.
Decizii recente ale instanțelor
Camera de extrădări a Curții de Apel din Paris a respins anterior solicitarea de extrădare în noiembrie 2023, argumentând că dreptul la un proces echitabil nu a fost respectat, având în vedere neregularitățile în depunerea jurământului de către doi dintre cei trei judecători care l-au condamnat. Bucureștiul a încercat să formuleze o nouă cerere de extrădare bazându-se pe o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene din 29 iulie 2024, care a considerat că decizia Curții de Apel din Paris este contrară principiului încrederii reciproce între statele membre ale Uniunii Europene.
Concluzie
Refuzul Franței de a-l extrăda pe prințul Paul de România subliniază complexitatea relațiilor juridice internaționale și provocările sistemului judiciar român, având implicații semnificative asupra justiției și a principiilor statului de drept în context european.
