Analiza Comisiei Europene asupra statului de drept în România
România a făcut progrese semnificative în ceea ce privește implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneția referitoare la legile justiției, concentrându-se pe independența, calitatea și eficiența sistemului judiciar. Raportul Comisiei Europene subliniază că autoritățile continuă să obțină rezultate bune în combaterea corupției, în ciuda închiderii numeroaselor cazuri de corupție din cauza depășirii termenelor de prescripție.
Problema independenței procurorilor de rang înalt
Se explorează în prezent inițiative legislative pentru a întări garanțiile privind independența procurorilor de rang înalt și a poliției judiciare. Ministerul Justiției va evalua oportunitatea unei analize a punerii în aplicare a legilor justiției, având în vedere necesitatea menținerii stabilității cadrului juridic.
Transparența în jurisprudența sancțiunilor disciplinare s-a îmbunătățit datorită eforturilor de sensibilizare, iar Ministerul Justiției a demonstrat deschidere în adaptarea sistemelor informatice pentru a asigura independența sistemului judiciar. S-au făcut eforturi suplimentare pentru a asigura resurse umane adecvate în justiție, inclusiv noi recrutări, în ciuda constrângerilor bugetare.
Starea strategiei anticorupție
Punerea în aplicare a strategiei anticorupție 2021-2025 se menține în parametri, iar o nouă strategie este în curs de pregătire, bazată pe evaluarea ex post a strategiei actuale. Autoritățile continuă să înregistreze rezultate pozitive în combaterea corupției, inclusiv în cazuri de corupție la nivel înalt.
Cu toate acestea, instanțele naționale au închis multe cazuri de corupție din cauza hotărârilor legate de termenele de prescripție. S-au luat măsuri suplimentare pentru investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor din sistemul judiciar, iar un proiect de lege este în curs de elaborare pentru a aborda practica „ușilor turnante”.
Transparența mass-media și influențele externe
Agenția Națională de Integritate a continuat să înregistreze rezultate în gestionarea conflictelor de interese și a declarațiilor de avere, deși o hotărâre recentă a Curții Constituționale va obliga România să reevalueze sistemul declarațiilor de avere, considerat anterior solid.
Au fost inițiate pași pentru a introduce norme privind activitățile de lobby pentru senatori și deputați, însă legislația pentru îmbunătățirea transparenței finanțării partidelor politice nu a fost încă adoptată. Corupția și frauda reprezintă riscuri semnificative în procesul de achiziții publice, iar autoritățile lucrează la măsuri de contracarare a acestora.
Finanțarea mass-media private de către partidele politice a condus la o creștere a publicității politice netransparente. Consiliul Național al Audiovizualului ar beneficia de mai multe resurse umane și de un nou sistem informatic, iar informațiile privind proprietatea mass-media rămân insuficiente. Problemele legate de transparență și accesul la informații persistă, iar amenințările și hărțuirea jurnaliștilor reprezintă o preocupare continuă.
Utilizarea ordonanțelor de urgență
Deși s-au făcut demersuri pentru a îmbunătăți consultările publice, persistă deficiențe în practică. Imprevizibilitatea legislativă, utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență și calitatea legislației rămân preocupări majore pentru întreprinderi și organizațiile societății civile.
Recomandările Comisiei Europene
În raportul din 2024, România a fost evaluată la următoarele capitole:
- A înregistrat progrese semnificative în implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneția privind legile justiției.
- A obținut progrese în asigurarea resurselor umane adecvate pentru sistemul judiciar.
- A luat măsuri operaționale pentru investigarea infracțiunilor în sistemul judiciar, inclusiv corupția.
- Nu a înregistrat progrese în introducerea normelor privind activitățile de lobby.
- Nu a avansat în consolidarea independenței editoriale a mass-mediei publice.
- A obținut unele progrese în consultările publice înainte de adoptarea legislației.
- Nu a avansat în acreditarea unei instituții naționale pentru drepturile omului.
Pe baza acestor constatări, României i se recomandă să:
- Consolideze garanțiile de independență pentru procurorii de rang înalt și organizarea poliției judiciare.
- Asigure investigarea infracțiunilor în sistemul judiciar, inclusiv corupția.
- Introducă norme pentru activitățile de lobby în Parlament și eficientizeze sistemul declarațiilor de avere.
- Consolideze normele pentru guvernanța independentă și independența editorială a mass-mediei publice.
- Abordeze utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență și asigure consultări publice eficiente.
- Facă progrese în obținerea acreditării unei instituții naționale pentru drepturile omului.
