„Ecourile Războiului Rece: Poziția față de Rusia și provocările pentru guvernul Germaniei – un manifest care suscită îngrijorare la Berlin”

Moderator
5 Min Citire

Sursa foto: Google Images

0:00

Ecourile Războiului Rece: Poziția față de Rusia și provocările pentru guvernul Germaniei

Partidul Social Democrat (SPD), aflat la putere în Germania, a suferit un rezultat dezastruos la alegerile din februarie. Cancelarul Olaf Scholz a fost forțat să se retragă, iar SPD a intrat într-o coaliție de guvernare cu Uniunea Creștin-Democrată (CDU), conservatoare și victorioasă. Pe măsură ce Germania își redefinește postura externă și de apărare în fața amenințărilor geopolitice tot mai mari, coeziunea acestei coaliții este pusă la îndoială, conform unei analize.

Manifest pentru reluarea diplomației cu Moscova

SPD-ul alunecă din nou în reflexe proruse demodate, confirmate de o știre recentă: la sfârșitul lunii iunie, parlamentarul de rang înalt Ralf Stegner a fost înlăturat din comisia de supraveghere a serviciilor secrete parlamentare, în urma unor rapoarte conform cărora ar fi participat la o întâlnire clandestină cu persoane apropiate Kremlinului, la Baku. Ieșirea din funcție a lui Stegner a avut loc pe fondul unor reorganizări interne care reflectă fractura partidului cu privire la modul de răspuns la agresiunea rusă.

Liderul SPD al Bundestagului, Rolf Mützenich, cu înclinații estice, a fost înlăturat din funcție în februarie de către Lars Klingbeil, mai concentrat pe Europa. Cu doar câteva săptămâni înainte de summitul NATO de la sfârșitul lunii iunie și imediat înainte de congresul SPD, peste 100 de oficiali și membri veterani ai SPD au emis un manifest prin care îndeamnă la revenirea la diplomație cu Moscova. Deși doar cinci membri actuali ai Bundestagului au semnat documentul, simbolismul depășește numărul. Printre semnatari se numără Mützenich și Stegner, precum și fostul președinte al partidului, Norbert Walter-Borjans, și fostul ministru de Finanțe, Hans Eichel. Fiecare semnatar este reprezentativ pentru curentul pacifist al SPD.

O schismă persistentă în guvernul Germaniei

Ministrul Apărării, Boris Pistorius, membru SPD, a descris manifestul drept „o negare a realității”. El a avertizat: „Putem negocia cu acest [președinte rus Vladimir] Putin doar dintr-o poziție de forță”. Klingbeil a subliniat acest punct: „Forța militară și diplomația nu sunt opuse, ci două fețe ale aceleași monede”. Cancelarul Friedrich Merz a remarcat că „guvernul este pe deplin unit în evaluarea sa a agresiunii Rusiei și a ceea ce ne cere”. Totuși, sub această unitate se află o schismă persistentă.

Orientarea strategică a SPD

Orientarea strategică a SPD către Moscova nu este întâmplătoare; este doctrinară. Născută în era destinderii de la sfârșitul Războiului Rece, Ostpolitik a cancelarului Willy Brandt a marcat o schimbare fundamentală în politica externă vest-germană. Susținând „Wandel durch Annäherung” („schimbare prin apropiere”), Brandt a căutat stabilitatea prin implicare, crezând că dialogul cu blocul sovietic ar putea modera pozițiile intransigente. Pe parcursul timpului, acest moralism s-a transformat în reflex. În timpul mandatului de cancelar al lui Gerhard Schröder, SPD a adâncit dependența energetică a Germaniei de Rusia.

Schimbări după invazia Ucrainei

Invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022 a impus o judecată. Cancelarul de atunci, Scholz, a declarat că momentul a fost un Zeitenwende – un moment de cotitură în politica externă și de apărare a Germaniei. Scholz a anunțat un fond special de 100 de miliarde de euro pentru modernizarea armatei și un angajament de a îndeplini obiectivul de 2% al cheltuielilor de apărare ale NATO. Inițial, conducerea SPD a susținut această schimbare. Klingbeil a recunoscut că abordările anterioare față de Rusia au fost o „greșeală”.

Manifestul SPD și provocările interne

Manifestul SPD solicită „o încercare extraordinar de dificilă” de a relua legătura cu Rusia „odată ce armele vor tăcea”. Critică o postură de securitate europeană din ce în ce mai militarizată și îndeamnă la revenirea la o „capacitate reciprocă pentru pace”. SPD este marcat de o schimbare persistentă a conducerii, cu 11 președinți diferiți de la renunțarea lui Schröder în 2004. Deși Klingbeil a reușit să suprime flancul prorus al SPD, prejudiciul adus autorității sale este greu de ignorat.

Dacă dinamica de pe câmpul de luptă din Ucraina va reaprinde scepticismul public față de implicarea militară, riscul tensiunilor din coaliția de guvernare va crește. În astfel de condiții, diviziunile ideologice nerezolvate ale SPD ar putea deveni o forță centrifugă, amenințând nu doar conducerea lui Klingbeil, ci și guvernul german însuși.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *