Iohannis, Ciolacu și Ciucă, atenționați din timp despre criza bugetară care amenință România
Conducerea politică a României, inclusiv președintele Klaus Iohannis, premierul Marcel Ciolacu și președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a fost informată încă din august 2024 despre riscurile unei crize bugetare iminente, conform unor documente „strict confidențiale”. Aceste informații au fost confirmate de fostul ministru de Finanțe, Marcel Boloș. Informările au fost transmise în regim confidențial către Președinție, Guvern și Senat, pentru a evita generarea unei „crize de neîncredere” în capacitatea României de a-și plăti datoriile.
Boloș a menționat că, în anul 2024, majoritatea politicienilor discutau despre menținerea impozitelor și taxelor, în timp ce el era singurul care trimitea informări despre situația bugetară. Execuția bugetară era publicată lunar, evidențiind evoluția deficitului bugetar. Avertizările au arătat că România riscă intrarea în incapacitate de plată dacă nu se adoptă măsuri de reducere a deficitului bugetar.
Documentul intitulat „Riscuri bugetare pe anul 2024, luând în calcul execuția bugetului general consolidat pe primele 9 luni”, semnat de Marcel Boloș și alți oficiali, sublinia precaritatea situației financiare a țării. Acesta avertiza că, în lipsa unor măsuri urgente, există riscuri majore ca deficitul să fie depășit, ceea ce ar conduce la creșterea costului finanțării deficitului bugetar.
Europa Liberă a obținut șase documente oficiale, toate etichetate „strict confidențial”, prin care liderii politici au fost informați între august și decembrie 2024 despre riscul ca România să încheie anul cu un deficit bugetar semnificativ mai mare decât cel prevăzut. Finanțele au avertizat despre riscurile de a nu mai găsi suficienți bani pentru plata pensiilor și salariilor, precum și asupra riscului de retrogradare în atracția pentru investitori.
La momentul plecării sale din funcția de ministru al Finanțelor, pe 24 decembrie, Boloș a raportat un deficit bugetar de 8,43%, echivalentul a 148 de miliarde de lei, iar România avea să încheie anul cu un deficit de 9,3%, adică aproape 153 de miliarde de lei.
Într-o reacție la acuzațiile legate de gestionarea economică, Marcel Ciolacu a afirmat că România nu riscă un „colaps economic” și a denunțat teoriile alarmiste despre un „dezastru economic”. El a subliniat că execuțiile bugetare sunt publice și pot fi verificate, contestând acuzațiile dure care îi sunt aduse. Ciolacu a adăugat că este dispus să își asume responsabilitatea, chiar și în fața unor provocări legale, pentru a asigura dezvoltarea infrastructurii, cum ar fi Autostrada Moldovei.
