Studiu: Tinerii din Europa își diminuează credința în democrație
Doar jumătate dintre tinerii din Franța și Spania cred că democrația este cea mai bună formă de guvernare, iar sprijinul este și mai scăzut în rândul omologilor lor polonezi, conform unui studiu recent. Majoritatea celor din generația Z (persoane născute începând cu 1995) a Europei – 57% – preferă democrația oricărei alte forme de guvernare. Totuși, ratele de susținere variază semnificativ, cu doar 48% în Polonia și 51-52% în Spania și Franța, în timp ce Germania înregistrează cea mai mare rată, de 71%.
Mai mult de unul din cinci – 21% – ar fi în favoarea unui regim autoritar în anumite circumstanțe nespecificate. Această cifră a fost cea mai ridicată în Italia, cu 24%, și cea mai scăzută în Germania, cu 15%. În Franța, Spania și Polonia, procentul a fost de 23%.
Aproape una din 10 persoane din toate țările a declarat că nu îi interesează dacă guvernul lor este democratic sau nu, iar alte 14% nu știu sau nu au răspuns. Conform lui Thorsten Faas, politolog la Universitatea Liberă din Berlin, „democrația este sub presiune, atât din interior, cât și din exterior”, în special în rândul celor care se consideră de centru-dreapta și se simt dezavantajați economic, dintre care sprijinul pentru democrație scade la doar unul din trei.
Studiul a fost realizat în aprilie și mai, cu participarea a peste 6.700 de persoane cu vârste cuprinse între 16 și 26 de ani din Marea Britanie, Germania, Franța, Spania, Italia, Grecia și Polonia, prin intermediul institutului YouGov pentru Fundația Tui.
Patruzeci și opt la sută dintre respondenți se tem că sistemul democratic din țara lor este în pericol, acest procentaj fiind de 61% în Germania, unde economia se confruntă cu dificultăți și extrema dreaptă a câștigat teren, sprijinul tinerilor alegători fiind un factor semnificativ.
În ceea ce privește percepția asupra puterii globale, doar 42% dintre respondenți consideră că Uniunea Europeană (UE) face parte dintre primii trei actori globali. Cifra a fost cea mai ridicată în rândul britanicilor, cu 50%, iar 73% dintre tinerii intervievați din Regatul Unit doresc o revenire la UE. Aproape jumătate dintre tinerii europeni (47%) doresc legături mai strânse între UE și Marea Britanie.
Statele Unite au fost considerate de 83% dintre respondenți ca făcând parte din trio-ul puterii, urmate de China cu 75% și Rusia cu 57%.
Polarizarea ideologică crește, iar tinerii europeni se îndreaptă spre margini, cu 19% descriindu-se ca fiind de centru-dreapta, în creștere față de 14% în 2021. În același timp, 33% s-au numit centriști, 32% de stânga și 16% fără nicio denumire. Femeile din Germania, Franța și Italia s-au identificat ca fiind progresiste în număr mai mare decât în urmă cu patru ani, în timp ce tinerii din Polonia și Grecia au devenit mai conservatori.
Sprijinul pentru restricții mai stricte în ceea ce privește migrația a crescut de la 26% la 38% din 2021. Majoritatea tinerilor europeni își exprimă speranța în potențialul UE, iar doi din trei doresc ca țara lor să rămână în cadrul blocului comunitar, dacă acesta va continua să existe. Totuși, 39% consideră că UE nu este deosebit de democratică, iar doar 6% afirmă că guvernele lor naționale funcționează bine.
Mai mult de jumătate dintre respondenți – 53% – consideră că UE se concentrează prea mult asupra detaliilor și chestiunilor banale, dorind ca blocul comunitar să abordeze probleme precum costul ridicat al vieții, consolidarea apărării împotriva amenințărilor externe și crearea unor condiții mai bune pentru întreprinderi. Cetățenii greci sunt cei care consideră că au cea mai mare nevoie de o revizuire fundamentală a sistemului lor politic și sunt cei mai sceptici cu privire la UE, având în vedere traumele persistente ale crizei datoriilor din zona euro.
În ciuda sprijinului mai puternic pentru protecția climei în rândul tinerilor europeni, doar unul din trei a declarat că aceasta ar trebui să aibă prioritate față de creșterea economică, cifra scăzând de la 44% în 2021.
