Sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel
Pe 29 iunie, Biserica Ortodoxă îi omagiază pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, considerați a fi printre cei mai importanți propovăduitori ai Evangheliei și piloni ai creștinismului primar. Această sărbătoare este plină de semnificații spirituale și tradiții populare, marcând finalul Postului Sfinților Apostoli și reprezentând un moment de recunoștință pentru sacrificiul lor în numele lui Hristos.
Comemorarea din 29 iunie nu se limitează doar la martiriul lor, ci celebrează și unitatea și diversitatea în misiunea de a răspândi Evanghelia: Petru a fost apostolul evreilor, în timp ce Pavel a fost apostolul păgânilor. Împreună, ei continuă să constituie fundații ale Bisericii Universale și în prezent.
Cine au fost Sfinții Apostoli Petru și Pavel
Sfântul Apostol Petru: „piatră de temelie” a credinței
Sfântul Petru, cunoscut inițial sub numele de Simon, era de origine iudaică din seminția lui Simeon și provenea din Betsaida, o localitate modestă din Galileea, Palestina. El era fratele Sfântului Apostol Andrei, care a fost „întâi chemat” la apostolat. Pescar de meserie, Simon a fost chemat de Iisus Hristos să slujească lui Dumnezeu, iar Hristos i-a schimbat numele în Petru (din grecescul „Petros”, care înseamnă piatră), spunându-i: „Tu ești Petru și pe această piatră voi zidi Biserica Mea” (Matei 16:18). A fost un apropiat al Mântuitorului, fiind martor la evenimente esențiale precum Schimbarea la Față și Rugăciunea din Ghetsimani.
După Înălțarea Domnului, Petru a devenit unul dintre liderii apostolilor, dedicându-se propovăduirii Evangheliei în special în rândul evreilor. Conform tradiției, a suferit moarte martirică la Roma, în timpul domniei împăratului Nero, fiind crucificat cu capul în jos, din smerenie față de Hristos.
Sfântul Apostol Pavel: ”Apostolul Neamurilor”
Sfântul Pavel, cunoscut anterior sub numele de Saul, s-a născut în Tarsul Ciliciei într-o familie evreiască din seminția lui Veniamin. Părinții săi erau cetățeni romani, iar acest statut a avut o importanță semnificativă în viața sa ulterioară. La început, a fost un prigonitor feroce al creștinilor, dar a experimentat o convertire profundă pe drumul spre Damascul, când Hristos i s-a arătat într-o lumină strălucitoare. Această întâmplare a marcat o schimbare radicală în viața sa, transformându-l într-unul dintre cei mai mari misionari ai creștinismului.
Pavel a propovăduit Evanghelia printre păgâni, în diverse regiuni precum Asia Mică, Grecia și Roma, motiv pentru care este numit „Apostolul Neamurilor”. El este autorul a 14 epistole canonice din Noul Testament, care conțin învățături teologice profunde și îndemnuri duhovnicești. De asemenea, a fost martirizat la Roma în timpul persecuției lui Nero, fiind decapitat, o metodă rezervată cetățenilor romani, considerată mai „nobilă” decât crucificarea.
În iconografie, Petru este adesea reprezentat ca un bătrân cu barbă rotundă, iar Pavel este ilustrat pleșuv, cu barbă cenușie.
Sărbătoarea din 29 iunie: Semnificații, obiceiuri și tradiții
Finalul Postului Sfinților Apostoli
Data de 29 iunie marchează încheierea postului dedicat Sfinților Apostoli Petru și Pavel, care variază ca durată în funcție de data Paștelui. Acest post este cunoscut popular și sub denumirea de „Postul de vară”, deoarece începe în mijlocul sezonului estival. Perioada postului nu are o durată fixă, iar începutul său este stabilit de data Duminicii Tuturor Sfinților, care este legată de sărbătoarea Rusaliilor (Pogorârea Duhului Sfânt), celebrată la 50 de zile după Paști. Astfel, postul începe întotdeauna în lunea de după Duminica Tuturor Sfinților.
Perioada de Post înaintea Sărbătorii Sfinților Petru și Pavel
Perioada de post dedicată Sfinților Apostoli Petru și Pavel se desfășoară anual, încheindu-se pe 28 iunie, cu o zi înainte de sărbătoarea acestora. Durata postului variază în funcție de data Paștilor, putând dura de la câteva zile până la aproape trei săptămâni.
Ofrande și Tradiții Religioase
În această zi, numeroase biserici și mănăstiri care au hramul Sfinților Petru și Pavel atrag mii de credincioși. Se oficiază slujbe speciale, spovedanii, liturghii arhierești și pelerinaje tradiționale. O parte importantă a acestei sărbători constă în oferirea de ofrande celor nevoiași. În multe regiuni ale țării, este o obișnuință să se facă pomeni pentru cei adormiți, deoarece Sânpetru este văzut ca „păzitorul porților Raiului”.
Pomeni și Lumânări pentru Cei Adormiți
Cu această ocazie, se oferă de pomană colaci, mere, miere, fructe și se aprind lumânări. Alimentele sunt sfințite de preot în timpul slujbei și ulterior sunt împărțite credincioșilor din biserică, celor nevoiași, dar și familiei și prietenilor. De asemenea, se aprind lumânări pentru sufletele celor plecați, iar în unele zone este obișnuit să se lase pomeni la fântâni sau la răscruce de drumuri.
Obiceiuri în Zonele Montane
În regiunile montane, ciobanii îl cinstesc pe Sânpetru ca ocrotitor al turmelor. Aceștia desfășoară rugăciuni și slujbe pentru ploaie, sănătatea animalelor și belșug de lapte. De asemenea, se sacrifică un miel sau un ied, din care se prepară mâncare de hram, iar o parte din aceasta este oferită de pomană.
Traditii pentru Alungarea Spiritelor Rele
Conform tradiției populare, în preajma sărbătorii, spiritele rele (strigoii) umblă printre oameni. Pentru a le alunga, femeile presărau sare în colțurile casei și aprindeau tămâie și busuioc. În trecut, în unele zone, se băteau cu nuiele de alun sau pelin pragurile și pomii, ca simbol al curățării.
Ocrotitorii Sistemului Penitenciar
Sfinții Apostoli Petru și Pavel, care au fost în temniță pentru că L-au mărturisit pe Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, au devenit ocrotitorii sistemului penitenciar din România și ai celor lipsiți de libertate.
