Campania militară israeliană împotriva Iranului
Pe 13 iunie, Israelul a lansat o campanie militară de atacuri aeriene asupra Iranului, care, conform declarațiilor șefului Statului Major al armatei israeliene, generalul Eyal Zamir, a reușit să întârzie programul nuclear al acestei țări pentru „câțiva ani”. În ciuda armistițiului instituit în aceeași zi, Zamir a subliniat că acțiunile împotriva Iranului nu s-au încheiat, ci au intrat într-o nouă etapă.
Declarațiile oficialilor israelieni
„Am încheiat o etapă importantă, dar campania împotriva Iranului continuă. Începem un nou capitol bazat pe progresele realizate”, a afirmat generalul Zamir. De asemenea, el a menționat că programul nuclear al Iranului, precum și cel de rachete, au fost întârziate semnificativ.
Reacția Iranului
În această perioadă, Agenția pentru Energie Atomică a Iranului a anunțat că țara este pregătită să reia îmbogățirea uraniului, subliniind că programul nuclear nu va fi oprit. Președintele iranian, Massoud Pezeshkian, a declarat că Iranul nu intenționează să dezvolte arme nucleare, dar își va apăra drepturile legate de programul său nuclear civil.
Cooperarea internațională și încetarea focului
Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a exprimat satisfacția față de armistițiul dintre Israel și Iran, solicitând Teheranului să reia colaborarea cu AIEA. Israelul a confirmat suspendarea atacurilor aeriene după ce premierul Benjamin Netanyahu a discutat telefonic cu președintele american Donald Trump, care a subliniat importanța respectării încetării focului.
Atacurile israeliene și implicațiile acestora
Israel a lansat o serie de atacuri aeriene, vizând infrastructura militară iraniană, inclusiv sisteme de apărare antiaeriană și depozite de rachete balistice, precum și instalațiile nucleare de la Natanz, Isfahan, Fordo și Arak. Aceste acțiuni aveau ca scop neutralizarea programului nuclear iranian și a arsenalului de rachete balistice. În timpul acestor atacuri, Israel a reușit să elimine membri de rang înalt ai armatei iraniene și ai Gardienilor Revoluției, dar pentru a lovi instalațiile nucleare din subteran, cum ar fi uzina de la Fordow, Israel avea nevoie de sprijinul Statelor Unite.
Operațiunea Ciocanul de la Miezul Nopții
Astfel, Statele Unite au desfășurat „Operațiunea Ciocanul de la Miezul Nopții”, atacând instalațiile de îmbogățire a uraniului de la Fordow, Natanz și Isfahan. În cadrul acestei operațiuni au fost utilizate 14 bombe anti-buncăr GBU-57, zeci de rachete de croazieră Tomahawk și peste 125 de avioane militare, inclusiv șapte bombardiere invizibile B-2, care au lansat bombe anti-buncăr, generând distrugeri semnificative, conform imaginilor din satelit.
Atacuri asupra amplasamentului uzinei de la Fordow
În zona amplasamentului uzinei de la Fordow, au fost identificate cel puțin șase mari cratere, ceea ce sugerează o activitate militară intensă. Aceste atacuri ridică întrebări cu privire la capacitatea Iranului de a-și proteja instalațiile nucleare.
Un aspect esențial rămâne neclar: nu se știe dacă Iranul a reușit să retragă uraniul îmbogățit din aceste instalații înainte de atacuri, pentru a-l depozita în siguranță în altă parte. Această incertitudine creează o atmosferă tensionată în contextul geopolitic actual.
