România Ignoră Legislația Uniunii Europene în 2025
La începutul anului 2025, România a adoptat măsuri controversate, oferind noi aprobări de urgență pentru pesticide interzise, care au un impact devastator asupra albinelor. Aceasta decizie vine în ciuda unei hotărâri judecătorești a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) care a stabilit că astfel de derogări sunt ilegale. Conform analizei efectuate de POLITICO, aprobările de urgență emise de București pentru insecticide interzise contravin legislației europene și subliniază dificultățile autorităților de la Bruxelles în aplicarea acesteia.
Aprobările de Urgență pentru Insecticide Interzise
Ministerul Agriculturii din România a autorizat utilizarea insecticidului Cruiser 350 FS, un neonicotinoid interzis în Uniunea Europeană din cauza efectelor sale negative asupra polenizatorilor. Această acțiune contrazice hotărârea istorică a CJUE din ianuarie 2023, care a interzis derogările privind utilizarea acestor substanțe, și evidențiază o prăpastie tot mai mare între București și autoritățile europene în ceea ce privește respectarea normelor de mediu.
Bucureștiul a extins aprobarea utilizării Cruiser 350 FS pentru culturile de porumb și floarea-soarelui în 2025, alături de alte substanțe chimice interzise, justificându-se prin infestările severe cu dăunători și presiunile economice. Această decizie ridică întrebări cu privire la modul în care România interpretează legislația europeană și subliniază dificultățile Comisiei Europene în aplicarea normelor sale.
Argumentele României
Sectorul florii-soarelui din România, unul dintre cele mai mari din Europa, reprezintă o componentă esențială a economiei agricole. Fermierii din sudul și sud-estul țării se confruntă cu amenințări serioase din partea dăunătorilor de sol, cum ar fi gărgărița frunzelor de porumb și viermii sârmă. Acești dăunători pot provoca distrugerea culturilor în stadiile incipiente, ceea ce duce la necesitatea reînsămânțării costisitoare și la scăderea randamentelor în monoculturi.
Fermierii avertizează că, fără tratamentele cu neonicotinoide, există riscul de pierdere totală a culturilor în anumite zone afectate. Ministerul Agriculturii a subliniat aceste riscuri în decizia sa, menționând că semințele tratate vor fi folosite exclusiv în zonele cu infestări severe, iar controalele stricte vor reduce impactul asupra mediului. Totuși, neonicotinoidele sunt recunoscute pentru efectele lor dăunătoare asupra polenizatorilor, iar studiile au demonstrat legătura dintre utilizarea lor și declinul populațiilor de albine.
Reacția Uniunii Europene
Comisia Europeană a confirmat că nu a primit încă o notificare oficială referitoare la aceste derogări recente acordate de România. Cu toate acestea, purtătoarea de cuvânt a Comisiei a menționat că problema este în discuții în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, alimente și furaje. Aceasta situație subliniază complexitatea și provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană în asigurarea respectării legislației sale de mediu.
Apicultorii români în alertă din cauza neonicotinoidelor
Apicultorii din România se numără printre cei mai vocali opozanți ai utilizării neonicotinoidelor, solicitând în mod constant autorităților europene să intervină. Aceștia avertizează că utilizarea continuă a acestor pesticide interzise pune în pericol existența multor exploatații apicole, care se află în pragul colapsului. Pierderile masive de colonii fac ca eforturile de refacere să devină din ce în ce mai ineficiente, având în vedere că anii de expunere la neonicotinoide afectează grav sănătatea stupinelor.
Pe lângă impactul economic, apicultorii subliniază că scăderea numărului de polenizatori amenință ecosistemele întregi și securitatea alimentară. În ciuda acestor preocupări, Ministerul Agriculturii din România afirmă că nu există alternative viabile pentru protejarea culturilor, în fața provocărilor reprezentate de dăunători, de presiunile de pe piață cauzate de războiul din Ucraina și de schimbările climatice.
Instabilitate politică și reacția Bruxelles-ului
România se confruntă cu o sfidare pe fondul instabilității politice, după ce candidatul de extremă dreapta Călin Georgescu, pe o platformă naționalistă și anti-UE, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale, iar rezultatele au fost ulterior anulate din cauza acuzațiilor de interferență rusească. Reticența Bruxelles-ului de a acționa este parțial generată de teama de a nu aliena țările din Europa de Est, care devin din ce în ce mai rezistente la obiectivele de sustenabilitate ale Uniunii Europene.
Situația reflectă o tensiune crescândă între realitățile economice și presiunea exercitată de UE pentru politici mai ecologice, în special în regiunile care depind mai mult de agricultură. Criticii consideră că inacțiunea Bruxelles-ului transmite un mesaj țărilor membre că prioritățile economice pot prevala asupra legislației de mediu. Martin Dermine de la PAN Europe, o organizație non-guvernamentală care se opune utilizării pesticidelor, a declarat că acest fapt ar putea crea un precedent periculos. Dacă Bucureștiul nu va suferi consecințe, s-ar putea declanșa un efect de domino de sfidare în întregul bloc, ceea ce ar amenința credibilitatea UE în ceea ce privește respectarea angajamentelor de mediu.
