Atac aerian american asupra Iranului
Sâmbătă noaptea, în jurul orei 02.00, Statele Unite au efectuat atacuri asupra a trei obiective nucleare esențiale din Iran, intensificând astfel implicarea în conflictul dintre Israel și Iran și deschizând calea pentru o escaladare a violenței. Operațiunea militară a inclus șase bombardiere care au transportat câte două bombe capabile să penetreze adânc în sol, precum și 30 de rachete de croazieră lansate de submarinele Marinei SUA.
Detalii despre atac
Un oficial american a comunicat că șase avioane de luptă au lansat o duzină de bombe de 13 tone fiecare asupra obiectivului nuclear de la Fordo, iar submarinele americane au lansat 30 de rachete de croazieră către instalațiile din Natanz și Isfahan. De asemenea, un bombardier B-2 a aruncat două bombe anti-buncăr asupra Natanz.
Bomba GBU-57: Caracteristici și eficiență
Bomba utilizată în acest atac este GBU-57 Massive Ordnance Penetrator, singura capabilă să distrugă instalațiile nucleare iraniene construite la mari adâncimi sub pământ. Această armă unică poate penetra stâncă sau beton la adâncimi de peste 60 de metri înainte de a detona. Spre deosebire de alte bombe, GBU-57 explodează doar după ce ajunge în interiorul unui buncăr, ceea ce îi conferă un avantaj strategic semnificativ.
Specificații tehnice ale GBU-57
Cu o lungime de 6,3 metri și o greutate de 13.608 kilograme, GBU-57 beneficiază de un „înveliș gros din oțel pentru blindaj”, care îi permite să treacă prin straturi de rocă. Conform expertului în armament Masao Dahlgren, focosul acestei bombe are un mecanism sofisticat care detectează golurile și se activează doar după ce bomba pătrunde în structura buncărului.
Istoricul dezvoltării GBU-57
Proiectarea GBU-57 a început la începutul anilor 2000, iar în 2009, Boeing a primit o comandă pentru 20 de unități. Singurele aeronave capabile să lanseze această bombă sunt bombardierele strategice „invizibile” B-2, fiecare fiind capabilă să transporte două GBU-57.
Detalii despre misiune
Bombardierele B-2 au decolat de la Baza Aeriană Whiteman din Missouri și au fost susținute în aer de opt avioane de realimentare KC-135 Stratotanker. Aceste aeronave au fost direcționate către Diego Garcia, o bază militară strategică a SUA din Oceanul Indian. B-2 Spirit este un bombardier strategic de lungă rază, capabil să evadeze sistemele avansate de apărare aeriană și să transporte atât arme convenționale, cât și nucleare, zburând peste 6.000 de mile nautice fără realimentare.
Atacuri asupra instalațiilor nucleare iraniene
Aeronava B-2 Spirit, capabilă să evite detectarea radar, a fost utilizată în misiuni cu risc ridicat împotriva obiectivelor bine apărate. Președintele Trump a declarat, într-un discurs susținut imediat după atacuri, că obiectivele nucleare ale Iranului au fost „complet și total distruse”. În replică, Organizația pentru Energie Atomică a Iranului a confirmat că trei dintre aceste obiective au fost atacate, anunțând că va lua măsuri legale împotriva Statelor Unite în instanțele internaționale.
Instalațiile nucleare atacate
Instalația Fordo, cea mai importantă unitate de îmbogățire a uraniului din Iran, se află amplasată adânc în interiorul unui munte, ceea ce o face greu accesibilă pentru atacuri. Numai armata SUA dispune de bombe capabile să lovească acest obiectiv, iar pentru a reuși, ar fi necesar să fie lansate mai multe bombe asupra aceleași locații. Un oficial american a declarat că evaluările inițiale sugerează că instalația a fost „pusă în afara jocului”. De asemenea, un parlamentar iranian a afirmat că site-ul a fost evacuat „cu mult timp în urmă”, pregătindu-se astfel pentru eventualele atacuri.
Impactul asupra instalației de la Natanz
Natanz, cea mai mare instalație de îmbogățire a uraniului din Iran, a fost, de asemenea, afectată de atacuri anterioare ale armatei israeliene. În prima zi a acestor atacuri, instalațiile de suprafață din Natanz au fost avariate. Agenția Internațională pentru Energie Atomică a raportat că infrastructura electrică a centralei a fost distrusă, iar pierderea energiei electrice ar fi putut deteriora și centrifugele din locație.
Complexul de la Isfahan
Se consideră că un complex situat în afara vechii capitale Isfahan depozitează combustibil nuclear de calitate militară. Inspectorii internaționali au verificat aceste stocuri cu doar două săptămâni în urmă, dar nu există informații clare dacă Iranul a mutat aceste resurse în ultimele zile, așa cum au sugerat anumiți oficiali iranieni.
Consecințele distrugerii instalațiilor
Dacă instalația de la Fordo ar fi distrusă, programul nuclear al Iranului ar putea suferi întârzieri semnificative, posibil de ani de zile, cu excepția cazului în care există instalații paralele care nu au fost detectate. Armata israeliană a efectuat atacuri și asupra laboratoarelor din cadrul instalației, care se ocupă cu transformarea gazului de uraniu în forma necesară pentru producerea armelor nucleare. Avioanele de vânătoare israeliene au efectuat din nou atacuri asupra acestei locații, conform informațiilor furnizate de armata israeliană și de o agenție de știri iraniană afiliată statului.
