Angajamentul Spaniei față de NATO
Ministrul Apărării din Spania, Margarita Robles, a reafirmat vineri angajamentul total al țării față de NATO, la o zi după ce a contestat propunerea secretarului general al Alianței, Mark Rutte, de a crește cheltuielile militare la 5% din PIB. Robles a solicitat, de asemenea, o excepție de la acest angajament, în cazul în care acesta va fi adoptat în cadrul summitului NATO programat să aibă loc săptămâna viitoare.
„Spania și forțele sale armate sunt un aliat serios, de încredere și responsabil, complet angajat față de Uniunea Europeană și NATO”, a declarat Margarita Robles la Madrid. „Nimeni nu poate pune la îndoială acest lucru”, a adăugat ea.
Scrisoarea premierului spaniol
Declarația ministrului Apărării a venit în urma unei scrisori adresate de premierul socialist Pedro Sanchez secretarului general al NATO, Mark Rutte. Aceasta ar putea complica desfășurarea summitului care începe marți la Haga. Spania a lămurit că nu este de acord cu o creștere suplimentară a bugetului apărării dincolo de angajamentul existent de 2% din PIB, pe care se angajează să-l atingă în acest an, după ce anul trecut a alocat doar 1,28% din PIB pentru apărare.
Obiecțiile premierului Sanchez
„Pentru Spania, să se angajeze față de 5% din PIB pentru bugetul apărării ar fi nu doar irațional, ci și contraproductiv”, a scris premierul Sanchez. El propune ca declarația care urmează să fie adoptată la summitul NATO să includă o formulă mai „flexibilă”, astfel încât obiectivul de 5% din PIB pentru cheltuielile militare să fie opțional sau ca Spania să fie exceptată de la implementarea acestuia.
Premierul subliniază, de asemenea, că alocarea a 5% din PIB pentru bugetul apărării, chiar și în varianta propusă de Rutte, este incompatibilă cu necesitatea finanțării altor cheltuieli importante pentru Spania. El afirmă dreptul legitim al fiecărui guvern de a decide asupra „sacrificiilor” pe care le face, inclusiv creșterea impozitelor pentru clasa de mijloc sau reducerea serviciilor publice și asistenței sociale.
Propunerile lui Mark Rutte
În trecut, președintele american Donald Trump a cerut țărilor europene membre NATO să-și crească bugetele apărării la 5% din PIB, mult peste angajamentul actual de 2%, pe care 9 din cele 32 de state membre nu l-au atins. În acest context, Mark Rutte a propus oficial ca liderii acestor state să accepte la summitul Alianței o creștere a bugetelor apărării la 5% din PIB, defalcat în 3,5% din PIB pentru apărare strict și 1,5% din PIB pentru cheltuieli conexe, cum ar fi infrastructura și apărarea cibernetică.
Rutte a subliniat că, spre deosebire de acordul din 2014, când aliații s-au angajat să-și crească bugetele apărării până la 2% din PIB într-un interval de 10 ani, obiectivul actual este ca statele membre să se angajeze asupra unor „planuri anuale” care să asigure creșterea bugetelor apărării, cu scopul de a atinge noul obiectiv de 5%.
Alianța solicită creșterea cheltuielilor militare
Reprezentanții Alianței au propus o majorare a fondurilor destinate apărării, sugerând că aceste resurse ar putea fi obținute prin reducerea cheltuielilor pentru pensii, sănătate sau asistență socială. Aceștia au subliniat că nu este credibil să se afirme că nu există suficiente fonduri pentru întărirea capacităților militare.
În cadrul discuțiilor, liderii Alianței au fost rugați să comunice clar cetățenilor de ce este necesară această reorientare a bugetului și cum va contribui aceasta la securitatea națională. Această inițiativă vine în contextul unor provocări internaționale crescânde și a necesității de a răspunde adecvat amenințărilor actuale.
