Parlamentul Eston Adoptă Lege Controversată Împotriva Bisericii Ortodoxe Ruse
Pe 25 octombrie, Parlamentul eston a adoptat o dispoziţie legală controversată care interzice organizaţiilor religioase să menţină legături cu centre sau lideri spirituali din „ţări ostile”. Această legislaţie este, în principal, menită să forţeze Biserica Ortodoxă Rusă din Estonia să rupă relaţiile cu Patriarhia Moscovei.
O variantă anterioară a legii fusese adoptată în aprilie, însă nu a fost promulgată de preşedintele Estoniei, Alar Karis, care a considerat că textul era prea vag și ameninţa libertatea religioasă. Biserica Ortodoxă Estonă, afiliată Patriarhiei Moscovei, numără aproximativ 150.000 de membri în această ţară baltică.
Ultimul lider spiritual al acestei biserici, mitropolitul Evgheni Reşetnikov, a avut permisul de şedere revocat de autorităţile din Tallinn, pe motiv că ar fi susţinut invazia rusă în Ucraina.
Amenințări la Securitatea Națională
Conform noii legi, se poate considera că există o „ameninţare la adresa securităţii, ordinii constituţionale sau publice a Estoniei” dacă un lider religios sau un organ religios promovează activităţi ce afectează negativ Estonia sau sprijină un război ori un act terorist. De asemenea, legea impune ca membrii organelor de conducere ale organizaţiilor religioase din Estonia să fie rezidenţi legali în ţară.
Presiuni Politice în Statele Baltice
În celelalte două state baltice foste sovietice, Lituania şi Letonia, care au relaţii tensionate cu Rusia, bisericile ortodoxe afiliate Patriarhiei Moscovei au fost supuse presiunilor politice pentru a se distanţa de aceasta, în urma invaziei ruse în Ucraina. În Letonia, unde 22% din populaţie este ortodoxă, Bisericii Ortodoxe i s-a impus prin lege în 2022 să devină autonomă faţă de Patriarhia Moscovei. În Lituania, cu doar 4% din populaţie declarat ortodox, Biserica Ortodoxă Lituaniană a rupt legăturile cu Moscova după excomunicarea liderilor săi.
