Emil Constantinescu despre evenimentele din iunie 1990
Fostul președinte Emil Constantinescu a declarat marți că în perioada 13-15 iunie 1990, statul român a utilizat forța pentru a elimina orice formă de opoziție democratică, caracterizând aceste acțiuni nu ca fiind „mineriadă”, ci „terorism de stat”. Constantinescu a participat la conferința intitulată „13 – 15 iunie 1990. 35 de ani mai târziu”, organizată de Universitatea din București în colaborare cu Asociația „21 Decembrie 1989” și Seniorii Ligii Studenților, desfășurată în Sala de lectură a Bibliotecii Facultății de Litere.
Critica termenului „mineriadă”
În opinia sa, este necesară abandonarea termenului „mineriadă”, pe care l-a descris ca fiind o definiție „stupidă”. Constantinescu a subliniat: „Puteți să-l punem în paranteză. Este cel mai periculos lucru, care a afectat opinia publică și memoria românilor, fiindcă au fost niște mineri acolo. (…) Nu este ceva mai periculos.” El a menționat că există cel puțin patru evenimente istorice semnificative care au influențat istoria României, fiecare având o definiție distinctă. Prima dintre acestea, a afirmat el, este evenimentul din 13-15 iunie 1990, care a fost, în realitate, „terorism de stat”.
Contextul politic al anului 1990
Constantinescu a explicat că statul a acționat cu forță pentru a restabili frica, care dispăruse în urma Revoluției. „Un regim autoritar nu se poate baza decât pe frică. În momentul Revoluției, frica dispăruse, iar aceasta trebuia reinstaurată. Acesta a fost motivul terorismului de stat din 13-15 iunie 1990”, a adăugat el.
Acuzatii privind o lovitură de stat
Fostul președinte a mai spus că în 1990 a avut loc o lovitură de stat orchestrat de servicii, la ordinul președintelui Ion Iliescu, îndreptată împotriva prim-ministrului Petre Roman, care încercase să se abată de la linia Gorbaciov. „Acest Guvern a fost dărâmat și înlocuit cu persoane care au aplicat, timp de patru ani, exact linia Gorbaciov, chiar dacă aceasta eșuase în URSS, în România continuând să fie aplicată conform modelului sovietic”, a explicat Constantinescu.
Referiri la mineradele din 1999
Constantinescu a adăugat că „mineriadele” din ianuarie-februarie 1999, care au avut loc în timpul mandatului său, au reprezentat „tentative de lovitură de stat” din partea forțelor fostului regim, cu o implicare documentată a unor filiere KGB și sindicale din Franța. El a subliniat că aceste evenimente nu ar trebui să fie considerate „mineriade” în mod generic, ci ar trebui să primească definiții corespunzătoare pentru a reflecta corect natura lor.
„Acestea au fost manifestații ale forțelor democratice, care nu acceptau preluarea puterii de către vechile structuri comuniste și de către fosta Securitate. Acesta a fost meritul președintelui Iliescu, vă spun acum tot ce am pe suflet, a fost meritul extraordinar al președintelui Iliescu pentru pace”, a conchis Constantinescu.
Reconcilierea istorică în România post-revoluționară
Pe parcursul evoluției istorice recente, s-a realizat o formă de reconciliere, când Ion Iliescu a reușit să reunească filiera KGB, reprezentanți ai Armatei și ai aparatului de stat, cu filiera ceaușistă. Această unire a fost esențială, deoarece, în absența acestei mișcări, ambele părți ar fi fost supuse procesului de justiție pentru crimele comise. Aceasta a fost, de fapt, o problemă majoră a perioadei respective.
În acest context, s-au desfășurat manifestații organizate de forțele democratice, reprezentate de noile partide și de asociațiile civice, care s-au opus contra-manifestațiilor susținute de Putere. Aceasta din urmă a fost sprijinită de serviciile de informații reconstituite, precum SRI, condus de Măgureanu, un agent cunoscut. Este important de menționat că majoritatea acestor indivizi erau documentați ca agenți ai KGB și GRU în România. Această realitate istorică a fost evidențiată de Emil Constantinescu, care a subliniat semnificația acestor evenimente și importanța ca acestea să fie utilizate de cei îndreptățiți.
Participanții la evenimentul dedicat istoriei recente
La evenimentul dedicat discuțiilor despre aceste teme importante au fost prezenți numeroși invitați, printre care rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda, Teodor Mărieș, președintele Asociației „21 decembrie 1989”, avocatul Antonie Popescu, senior al Ligii Studenților, conf. univ. dr. Matei Gheboianu, decan al Facultății de Istorie a UB, și generalul magistrat Dan Voinea.
