Decizia Curții Constituționale privind secretizarea declarațiilor de avere
Curtea Constituțională a României a publicat, miercuri seară, motivarea deciziei prin care a decis secretizarea declarațiilor de avere și de interese ale demnitarilor și funcționarilor publici. De asemenea, rudele acestora au fost excluse de la obligația de a face publice informațiile referitoare la averea lor.
Dreptul la viață privată și riscurile inteligenței artificiale
În motivarea sa, CCR subliniază importanța dreptului la viață privată, menționând riscurile asociate dezvoltării inteligenței artificiale, care ar putea fi utilizată pentru a crea profiluri ale demnitarilor și funcționarilor pe baza datelor din declarațiile de avere. Curtea evidențiază, de asemenea, necesitatea actualizării legislației referitoare la aceste declarații și propune o separare între demnitari și funcționari publici. În cazul demnitarilor, se justifică necesitatea unui control public, având în vedere că aceștia sunt aleși prin vot.
Răspunderea semnatarului declarației
CCR argumentează că rudele demnitarilor nu ar trebui să fie incluse în declarațiile de avere și de interese, deoarece răspunderea penală revine semnatarului declarației, nu soțului, soției sau copiilor. Acestea din urmă pot oferi informații eronate. Curtea afirmă: „Este posibil ca, nefiind responsabilizată în mod egal, o persoană care nu este direct implicată să refuze furnizarea informațiilor sau să ofere date incorecte. Astfel, declarantul ar putea fi nevoit să menționeze informații greșite, fără a avea posibilitatea de a le verifica, pentru a evita sancțiunile penale asociate infracțiunii de fals în declarații.”
Confidențialitatea veniturilor soților
Judecătorii CCR discută și despre cazurile în care veniturile soților sunt protejate de clauze de confidențialitate. Aceștia explică: „Există situații în care veniturile obținute de soț sunt protejate de o clauză de confidențialitate, ceea ce face imposibilă comunicarea acestor date pentru completarea declarației de avere. Venitul confidențial nu poate fi cunoscut de declarant, ceea ce împiedică respectarea obligației de declarare.”
Obligațiile de declarare
Curtea subliniază că această constatare nu afectează obligația titularului de a declara drepturile și obligațiile soțului și ale copiilor săi majori aflați în întreținerea sa. Problema nu este neconstituționalitatea obligației de a declara veniturile și bunurile acestor persoane, ci angajarea responsabilității pentru corectitudinea informațiilor furnizate de către semnatarul declarației.
Răspunderea Declarantului și Viciile de Neconstituționalitate
Curtea Constituțională a României (CCR) a subliniat că răspunderea declarantului pentru exactitatea informațiilor furnizate de terți prezintă un viciu de neconstituționalitate. Aceasta subliniază că răspunderea juridică, fie ea penală sau contravențională, este una personală.
Încălcarea Dreptului la Viață Privată
În documentul său, CCR abordează și problema dreptului la viață privată. Curtea a constatat că există vicii reale de neconstituționalitate, prin încălcarea dispozițiilor articolului 147 alineatul (4) din Constituție, care impune caracterul general obligatoriu al deciziilor Curții, precum și ale articolului 26 alineatul (1), ce garantează dreptul la viață intimă, familială și privată. Legea nr. 176/2010 a menținut o soluție legislativă care a fost declarată neconstituțională de către Curte prin Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010, iar modificările aduse nu sunt suficiente pentru a corecta aceste viciile de neconstituționalitate.
CCR a subliniat că simpla anonimizare a unor date precum adresa exactă a imobilului, codul numeric personal și semnătura nu asigură confidențialitatea și protecția datelor cu caracter personal, ceea ce este esențial pentru protecția vieții private. În special, cunoașterea localității în care se află imobilele permite identificarea acestora, chiar și în condițiile în care adresa exactă este anonimizată. Acest lucru este cu atât mai relevant în comunitățile mici, unde informațiile de acest tip sunt adesea de notorietate.
Protecția Datelor cu Caracter Personal
Curtea a reținut că nu doar denumirea străzii și numărul imobilului constituie date cu caracter personal, ci și localitatea în care se află imobilul. Aceste informații, corelate cu identitatea declarantului, beneficiază de același nivel de protecție conform articolului 26 din Constituție. Astfel, adresa imobilului, fie că este specificată în mod detaliat sau determinabil, reprezintă o informație personală legată de patrimoniul și gestionarea acestuia de către declarant. Publicarea acestor informații, impusă prin lege, constituie o încălcare a dreptului la viață privată al acestuia.
Necesitatea Reglementării Legale
În motivarea sa, CCR a subliniat că Parlamentul trebuie să găsească o soluție legislativă care să permită Agenției Naționale de Integritate accesul la informațiile referitoare la averea soțului declarantului și a copiilor majori aflați în întreținerea sa, respectând în același timp dreptul la viață privată al acestora.
În lumina jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, CCR consideră că publicarea numelui și prenumelui soțului și copiilor, împreună cu informațiile despre veniturile acestora, ridică probleme semnificative legate de confidențialitate și protecția datelor personale.
Decizia CCR privind publicarea declarațiilor de avere
Curtea Constituțională a României (CCR) a emis o declarație referitoare la publicarea declarațiilor de avere, subliniind că aceasta contravine prevederilor articolului 26 din Constituție, care protejează viața privată. CCR a evidențiat că legiuitorul are responsabilitatea de a găsi soluții legislative care să permită Agenției Naționale pentru Integritate (ANI) să acceseze informațiile despre averea soțului declarantului și a copiilor majori în întreținerea acestuia, astfel încât să se îndeplinească scopul legal al agenției.
Publicarea declarațiilor pe site-ul ANI, considerată nejustificată
Referitor la publicarea declarațiilor de avere pe site-ul ANI, CCR a afirmat că acest demers nu este necesar. Agenția Națională de Integritate a fost creată pentru a asigura integritatea în exercitarea funcțiilor publice și pentru a preveni corupția instituțională. Există deja un cadru legal adecvat care permite îndeplinirea acestor obiective prin evaluarea declarațiilor de avere.
Reglementările legale și protecția vieții private
Potrivit CCR, publicarea declarațiilor pe site-ul ANI, deși ar putea părea că sprijină transparența, nu este esențială. Legea nr. 176/2010 prevede că ANI are responsabilități clare în evaluarea declarațiilor de avere și a altor informații patrimoniale, fără a necesita divulgarea publică a acestor date. Curtea a subliniat că există suficiente reglementări care asigură integritatea în funcțiile publice.
Impactul asupra securității și demnității persoanei
Judecătorii CCR au remarcat că publicarea declarațiilor de avere pe site-ul ANI poate afecta securitatea și demnitatea personală. Accesibilitatea informațiilor detaliate despre situația financiară a declarantului și a familiei sale poate conduce la o fragilizare a securității personale, contrar drepturilor fundamentale stipulate în Constituție. Aceasta subliniază importanța protecției vieții private și a demnității individului.
Concluzia Curții Constituționale
În concluzie, CCR a stabilit că măsura de publicare a bunurilor și a activelor financiare depășește scopul legal al legislației actuale. Aceasta nu respectă cerințele de minimă ingerință asupra dreptului fundamental la viață privată, conform articolului 26 din Constituție. Prin urmare, publicarea declarațiilor de avere pe site-urile instituțiilor nu este considerată o măsură necesară pentru realizarea obiectivelor de integritate publică.
Decizia CCR privind protecția datelor personale
Curtea Constituțională a României (CCR) a subliniat că anumite obiceiuri de viață, deduse din modul în care cetățenii își gestionează veniturile, pot fi considerate informații extrem de personale. Aceste date, dacă sunt expuse public, riscă să fie vulnerabile din punct de vedere al protecției vieții private, conform motivării CCR.
CCR a menționat că divulgarea unei cantități excesive de date personale în mediul online poate distorsiona scopurile inițiale, generând o curiozitate publică nejustificată. Aceasta expune persoanele la o atenție publică nerezonabilă și permite stocarea informațiilor pe perioade lungi, ceea ce afectează echilibrul între drepturile fundamentale la viață privată și dreptul la informare. Astfel, se creează o bază de date accesibilă oricui, ceea ce contravine garanțiilor constituționale de protecție a datelor personale.
Nevoia de echilibru între drepturi fundamentale
Curtea a evidențiat că reglementările criticate nu reușesc să mențină un echilibru corect între drepturile menționate. Deși există o necesitate de informare a publicului și de control al averilor, CCR consideră că acest lucru nu poate justifica o ingerință disproporționată în viața privată a celor care au obligația de a-și declara bunurile. Autoritățile statale au o responsabilitate constituțională de a proteja viața privată a cetățenilor.
Diferențierea între demnitari și funcționarii publici
Curtea a făcut distincție între demnitari și funcționarii publici, lăsând deschisă posibilitatea ca demnitarii să fie supuși unui control public mai strict. CCR a explicat că persoanele care trebuie să depună declarații de avere sunt fie numite prin concurs, fie alese de cetățeni. În cazul demnitarilor, controlul public este justificat, dată fiind natura funcției. În schimb, pentru funcționarii publici care obțin poziții prin intermediul concursurilor, expunerea publică nu este la fel de justificată, având în vedere că există modalități legale de evaluare a declarațiilor de avere.
Regimul declarațiilor de avere în România
Conform CCR, regimul declarațiilor de avere din România este considerat unul dintre cele mai intruzive în Europa, având puține garanții pentru protecția vieții private. În plus, Curtea a menționat impactul tehnologiilor moderne, precum inteligența artificială, care poate analiza datele din declarațiile de avere și poate crea tipare comportamentale, ceea ce afectează protecția constituțională a semnatarilor acestor declarații.
Decizia CCR privind declarațiile de avere și interese
Constituția României interzice prelucrarea masivă a datelor personale prin publicarea declarațiilor de avere, ceea ce ar putea conduce la o expunere nejustificată a persoanelor în fața opiniei publice. Curtea Constituțională a României (CCR) subliniază că avansul tehnologiilor de inteligență artificială permite dezvoltarea unor modele comportamentale personalizate pentru fiecare individ, iar, în combinație cu fluxul de informații private divulgate în mod legal, acest lucru poate afecta demnitatea și individualitatea persoanelor, diminuând protecția constituțională legată de viața privată.
Actualizarea legislației necesară
CCR a evidențiat necesitatea de a revizui legislația existentă, în special în ceea ce privește sfera persoanelor obligate să depună declarații de avere și de interese. Curtea consideră că este esențială crearea unui cadru legislativ actualizat, adaptat la evoluțiile societății, care să mențină scopurile stabilite de Parlament în acest domeniu. De asemenea, având în vedere problemele continue legate de corupție la nivel politic, birocratic și administrativ, legiuitorul trebuie să dezvolte un sistem normativ eficient pentru a asigura standardele de integritate specifice unui stat de drept.
Decizia CCR din 29 mai
Pe 29 mai, CCR a decis că declarațiile de avere și interese nu vor mai fi publicate și nu vor mai include detalii despre averile soților și copiilor, stabilind că două articole din legea relevantă sunt neconstituționale. Decizia a fost adoptată cu majoritate de voturi, cu trei judecători exprimându-și dissentul. În motivarea publicată, sunt incluse și opinii separate ale judecătoarelor Laura-Iuliana Scântei, Livia Stanciu și Mihaela Ciochină.
Reacția Agenției Naționale de Integritate
Reprezentanții Agenției Naționale de Integritate (ANI) au declarat că decizia CCR privind declarațiile de avere și interese ar putea încălca angajamentele internaționale asumate de România în ultimele două decenii în lupta împotriva corupției și în asigurarea integrității în funcția publică. Aceasta ar putea afecta, de asemenea, aderarea României la OCDE și progresul în cadrul evaluărilor din Uniunea Europeană și Consiliul Europei.
ANI a subliniat că pe portalul instituției există peste 12 milioane de declarații publicate, bazate pe articolele declarate neconstituționale, ceea ce ridică întrebări cu privire la viitorul transparenței în funcțiile publice.
