Impactul taxei pe tranzacții bancare asupra plăților în România
Introducerea unei taxe fixe de până la 3 lei pentru fiecare tranzacție bancară ar putea determina românii să revină la metodele de plată în numerar, în locul utilizării cardurilor. Aceasta este opinia exprimată de președintele Asociației CFA România, Adrian Codîrlașu, în cadrul unei intervenții la Digi24, unde a discutat și despre propunerea unei taxe de solidaritate pentru persoanele cu venituri de peste 10.000 lei lunar.
Codîrlașu a subliniat că „nici în Evul Mediu, când exista șerbia, nu erau atât de mari birurile”. El a criticat guvernul pentru creșterea constantă a impozitelor în ultimii trei ani, menționând că, în loc să își revizuiască cheltuielile, autoritățile continuă să impună taxe, în ciuda creșterii veniturilor. „Deficitul bugetar s-a agravat, deși veniturile au crescut. Problema nu este la venituri, ci la cheltuieli”, a adăugat el.
Riscurile impozitării tranzacțiilor financiare
Adrian Codîrlașu a explicat că o astfel de taxă ar putea determina o migrare a economiei către plățile în numerar. „Automat, ne vom întoarce la plățile cash”, a afirmat el, subliniind că multe dintre tranzacțiile efectuate cu cardul sunt de sume mici. „Dacă plătesc 10 lei, nu voi mai folosi cardul, ci voi opta pentru numerar. De asemenea, nu are sens să plătesc 3% pe o tranzacție de 100 de lei, așa că voi plăti tot în numerar”, a mai spus Codîrlașu.
El a adăugat că, în urma acestei schimbări de comportament, s-ar putea să nu se încaseze veniturile scontate din această taxă, ci, dimpotrivă, costurile de finanțare ale statului ar putea crește. Aceasta se datorează faptului că, dacă banii se mută din conturile curente în numerar, lichiditatea pe piață va scădea, iar dobânzile vor crește.
Critici privind taxa de solidaritate
Referitor la taxa de solidaritate propusă pentru persoanele cu venituri de peste 10.000 lei pe lună, Codîrlașu a ridicat întrebări legate de eficiența acestei măsuri. „Solidaritate cu cine? Cu acele politici fiscale inconsistente și nesustenabile aplicate anul trecut?”, a spus el, subliniind că s-au comis erori majore în gestionarea fiscală.
În concluzie, Adrian Codîrlașu a evidențiat riscurile asociate cu introducerea taxelor pe tranzacții bancare și a subliniat importanța unei analize atente a politicilor fiscale pentru a evita erorile din trecut.
Impactul fiscal asupra salariaților
În prezent, costurile generate de erorile anterioare sunt transferate asupra salariaților. Un angajat contribuie cu 42% din venitul său doar sub formă de impozit. Dacă această cotă va crește de la 10% la 20%, mai mult de jumătate din salariu va fi direcționat către stat. Din suma rămasă, salariații vor plăti, de asemenea, TVA atunci când fac achiziții.
Astfel, se estimează că un angajat va lucra aproximativ șapte sau opt luni pe an doar pentru a acoperi obligațiile fiscale către stat. Aceasta situație amintește de vremuri istorice, când impozitele erau mai mici chiar și în perioada șerbiei din Evul Mediu. Este un efect nesustenabil, care ridică semne de întrebare asupra viabilității sistemului fiscal actual.
Perspective economice
În contextul economic actual, se discută despre posibilitatea unei recesiuni ușoare în acest an, conform unor analiști. Aceasta subliniază necesitatea de a găsi soluții pentru a echilibra povara fiscală asupra salariaților și a asigura un mediu economic mai sustenabil.
