Trump propune preluarea Groenlandei și Canalului Panama
În cadrul unei conferințe de presă, Donald Trump a sugerat că Statele Unite ar trebui să își asume controlul asupra Groenlandei și Canalului Panama. Președintele ales al SUA a extins discuția, afirmând că nu exclude posibilitatea ca preluarea Groenlandei să se facă prin metode de „coerciție militară sau economică”. De asemenea, Trump a propus ca statele membre NATO să își crească cheltuielile pentru apărare la 5% din Produsul Intern Brut.
Expertiza în relații internaționale
Un grup de experți în relații internaționale a discutat declarațiile lui Trump pentru a înțelege implicațiile acestora pe plan global. Aceștia au subliniat importanța Groenlandei din punct de vedere geopolitic, având în vedere că insula este cea mai mare din lume, găzduind peste 56.000 de locuitori. Fostă colonie daneză și actualmente teritoriu autonom, Groenlanda se află într-o poziție strategică între SUA și Europa, având depozite bogate de resurse minerale, inclusiv petrol și gaze, esențiale pentru tehnologia militară și industrială.
Interesele strategice în zona Arctică
Hari Bucur-Marcu, expert în securitate națională, a menționat că regiunea Arctică, inclusiv Groenlanda, este de interes militar și strategic pentru Statele Unite, având în vedere concurența cu Rusia și China. „Dacă America ar avea o prezență semnificativă în Groenlanda, Rusia și China nu ar mai avea motive să rămână acolo. Aceasta este ideea – o abordare strategică”, a afirmat Bucur-Marcu.
Posibilitatea referendumului local
Valentin Naumescu, profesor de relații internaționale, a explicat că Groenlanda este un teritoriu autonom și că un eventual transfer de control ar necesita un referendum local. „Un astfel de demers nu ar implica o preluare ostilă sau utilizarea forței. Ar putea apărea o ofertă economică din partea Statelor Unite, iar dacă locuitorii decid să organizeze un referendum, nimeni nu-i poate opri”, a declarat Naumescu.
Implicațiile economice și strategice
Corneliu Bjola, profesor de științe politice, a evidențiat că preluarea Groenlandei ar putea oferi SUA un avantaj economic, având în vedere resursele naturale necesare pentru tehnologii critice, cum ar fi cele utilizate în fabricarea microcipurilor. Totuși, el a ridicat o întrebare cu privire la apropierea de ideologia Kremlinului, avertizând că astfel de declarații ar putea schimba percepția globală asupra Americii, care ar putea fi văzută ca un stat revizionist, nu ca un apărător al ordinii liberale.
Semnalele privind ordinea liberală
Profesorul de științe politice de la Universitatea Oxford a discutat despre implicațiile gândirii critice la adresa ordinii liberale implementate de Statele Unite după cel de-Al Doilea Război Mondial. Deși nu se așteaptă o revenire imediată a iredentismului, acesta subliniază că astfel de idei pot motiva și altele să adopte viziuni similare.
Politicile expansioniste ale lui Trump
Valentin Naumescu a subliniat că interpretarea conform căreia Donald Trump ar susține politici expansioniste este exagerată. În ceea ce privește speculațiile privind transformarea Canadei într-un stat american, Naumescu a declarat că aceste idei sunt nerealiste, fiind lansate de Trump în contextul unui conflict politic cu premierul Trudeau.
Creșterea contribuției pentru apărare în NATO
Hari Bucur-Marcu a explicat că necesitatea creșterii contribuției pentru apărare în cadrul NATO a apărut din amenințările reprezentate de Federația Rusă, idei care au fost discutate încă din timpul administrației Obama. Expertul în securitate a menționat că noua administrație Trump are planuri de a majora cheltuielile pentru apărare.
Credibilitatea prin majorarea cheltuielilor
Bucur-Marcu a subliniat că, în viziunea administrației, puterea militară nu se măsoară doar prin trimiterea de trupe sau portavioane, ci și prin credibilitate. O majorare a cheltuielilor ar putea reduce necesitatea desfășurării de forțe în zone de conflict, cum ar fi Golful.
Comportamentul statelor europene și securitatea
Hari Bucur-Marcu a menționat că multe state europene au avut un comportament de „pasager clandestin” în ceea ce privește cheltuielile de apărare, dar a asigurat că Statele Unite nu vor renunța la apărarea Europei, deoarece nu este în interesul lor. Expertul a reiterat că mesajul lui Trump poate fi interpretat greșit, dar în esență, acesta are dreptate.
Implicarea europeană în securitate
Profesorul Corneliu Bjola a afirmat că Donald Trump încurajează europenii să se implice mai activ în securitatea continentului. El a evidențiat că, în actualul context geopolitic, Statele Unite nu mai pot susține aceleași niveluri de protecție ca în trecut, având în vedere ascensiunea Chinei și provocările din partea Rusiei.
Costurile securității în Europa
Valentin Naumescu a menționat că o creștere a cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB, față de 2% în prezent, este necesară și că aceasta ar putea fi realizată într-un interval de 5-10 ani. El a subliniat că riscurile de securitate în Europa au crescut din cauza acțiunilor expansioniste ale Rusiei, iar atenția președintelui american asupra costurilor securității este esențială.
România își întărește sectorul de apărare
Profesorul de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a subliniat importanța asigurării unor condiții militare adecvate, afirmând că, pentru a ne menține securitatea, este esențial să investim în acest domeniu.
Începând cu anul 2023, România a decis să aloce 2,5% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru cheltuielile destinate apărării. Această măsură reflectă angajamentul țării de a-și consolida capacitățile militare și de a răspunde provocărilor internaționale curente.
