Protest la Madrid împotriva reînarmării Europei
Aproximativ 3.000 de persoane au participat sâmbătă la un protest în Madrid, exprimându-și dezacordul față de creșterea bugetelor militare în Europa și reînarmarea susținută de NATO. Aceștia au criticat guvernul spaniol condus de Pedro Sanchez, acuzându-l că alocă fonduri pentru armată în detrimentul educației, sănătății și pensiilor.
Acest protest a avut loc cu câteva săptămâni înainte de summitul NATO de la Haga, unde liderii europeni sunt așteptați să aprobe creșterea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB. Participanții au scandat sloganuri precum „Nu NATO!” și „Nu bugetelor de război!”, cerând guvernului spaniol să refuze ferm alocarea de fonduri pentru cheltuieli militare care ar putea fi utilizate în scopuri sociale.
Mesaje puternice de protest
Printre mesajele exprimate de protestatari s-au numărat: „Jos armele, sus pensiile!”, „Nu vrem să plătim războiul tău cu Sănătatea și Educația” și „Israelul asasin, Europa sponsor”. Aceste afirmații au făcut referire nu doar la conflictul din Ucraina, ci și la situația din Fâșia Gaza. La miting au participat și lideri politici din stânga spaniolă, precum și activiști pentru drepturi sociale.
Impactul bugetar asupra cheltuielilor sociale
Unul dintre participanți, Javier Baeza, preot care lucrează cu grupuri vulnerabile, a subliniat că finanțarea reînarmării „va veni, fără nicio îndoială, prin reduceri ale cheltuielilor sociale”. El a subliniat că trebuie să protestăm împotriva acestei căi războinice, care nu va conduce la rezultate pozitive.
Deputatul Enrique Santiago, reprezentant al formațiunii Stânga Unită, parte a coaliției de stânga care guvernează Spania, a menționat că va fi „foarte greu, dacă nu chiar imposibil”, să facă parte dintr-un guvern care adoptă o astfel de abordare a reînarmării. De asemenea, eurodeputata Irene Montero, secretar general al partidului Podemos, a criticat guvernul pentru creșterea cheltuielilor militare cu aproximativ 10,5 miliarde de euro, ceea ce, conform acesteia, a condus deja la reduceri ale cheltuielilor sociale.
Summitul NATO și așteptările
Protestul de la Madrid a avut loc înainte de summitul NATO programat pe 24 și 25 iunie la Haga, unde statele membre sunt așteptate să își crească angajamentele financiare pentru apărare. Președintele american a cerut membrilor europeni ai NATO să își majoreze bugetele de apărare la 5% din PIB, mult peste angajamentul actual de 2%, pe care nu toate cele 32 de state membre ale Alianței îl îndeplinesc.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a propus ca liderii statelor membre să accepte la summit creșterea bugetelor de apărare la 5% din PIB, structurat în 3,5% strict pentru apărare și încă 1,5% pentru investiții în sectoare conexe, precum infrastructura. Această propunere subliniază o schimbare față de acordul din 2014, când aliații au convenit să își crească cheltuielile de apărare.
Angajamentele privind bugetele apărării la summitul NATO
În cadrul summitului NATO care va avea loc luna aceasta, se urmărește ca statele membre să se angajeze să aloce bugete pentru apărare de până la 2% din PIB, pe o perioadă de 10 ani. Obiectivul principal este stabilirea unor „planuri anuale” care să clarifice creșterea bugetelor pentru fiecare an, asigurând astfel atingerea unui nou țel de 5%, care include 3,5% plus 1,5%.
Apelul secretarului general al NATO
Secretarul general al NATO a subliniat că nu se poate afirma că nu există suficiente resurse financiare pentru înarmare. El a îndemnat liderii țărilor membre să comunice acest aspect propriilor cetățeni. „Politicienii au responsabilitatea de a le prezenta realitatea popoarelor lor, subliniind că trăim în societăți prospere și că putem să ne permitem aceste cheltuieli. Totuși, trebuie să acționăm acum; dacă nu o facem în următorii trei ani, am putea fi în siguranță, dar în următorii trei, patru sau cinci ani, riscurile vor fi reale”, a declarat Mark Rutte.
Invitația Ucrainei la summit
De asemenea, Ucraina a fost invitată să participe la summitul NATO de la Haga, un pas considerat semnificativ de către liderul ucrainean, Zelenski, care a afirmat că absența țării sale ar fi fost percepută ca o victorie pentru Putin.
