Kabul se confruntă cu o criză acută de apă
Kabul, capitala Afganistanului, cu o populație de peste 7 milioane de locuitori, se află în fața unei crize severe de apă, care ar putea transforma orașul în prima metropolă modernă fără resurse de apă subterană. În ultimul deceniu, nivelul apelor a scăzut cu până la 30 de metri, iar aproape 50% dintre sursele de apă potabilă au secat complet. Organizații non-guvernamentale și specialiști în mediu lansează un semnal de alarmă, avertizând că, fără intervenții imediate, situația ar putea deveni ireversibilă până în 2030.
Cauzele crizei de apă
Cercetările realizate de organizația Mercy Corps subliniază că urbanizarea rapidă și schimbările climatice sunt principalele cauze ale declinului resurselor de apă. În acest context, extragerea de apă a depășit cu 44 de milioane de metri cubi pe an rata naturală de reîncărcare a acviferelor. Dacă acest trend continuă, Kabulul ar putea rămâne fără apă subterană până în 2030, punând în pericol viețile locuitorilor săi.
Impactul asupra locuitorilor
Locuitorii din Kabul se confruntă cu o criză existențială, iar accesul la apă devine o provocare zilnică. Familiile cheltuiesc până la 30% din venitul lunar pentru a obține apă, iar mai mult de două treimi dintre gospodării s-au îndatorat din cauza costurilor ridicate. De asemenea, aproximativ 80% din apa subterană este considerată improprie consumului, având contaminanți precum canalizarea, salinitatea și arsenicul.
Provocările financiare și sociale
În condițiile în care apa de calitate devine din ce în ce mai greu de găsit, multe familii, în special cele cu venituri mici, se confruntă cu dificultăți extreme. Nazifa, o profesoară din cartierul Khair Khana, afirmă că fântânile nu mai oferă apă potabilă. Companiile private profită de această criză, forând puțuri adânci și vânzând apă la prețuri exorbitante. Aceasta a dus la o creștere semnificativă a costurilor, de la 500 de afgani pentru 10 zile la 1.000 de afgani pentru aceeași cantitate de apă.
Concluzii și apel la acțiune
Criza apei din Kabul este o problemă urgentă, care necesită intervenții rapide din partea comunității internaționale. Fără acțiuni concrete, orașul riscă să devină un exemplu tragic de eșec în gestionarea resurselor esențiale pentru viață. Experții din cadrul Mercy Corps subliniază necesitatea de a atrage atenția asupra acestei situații critice, care afectează milioane de oameni și care, dacă nu este abordată, va conduce la o migrație masivă și la o suferință și mai mare pentru poporul afgan.
Criza apei în Afganistan: O provocare umanitară acutizată
În ultimii ani, Afganistanul s-a confruntat cu o deteriorare severă a nevoilor de apă, o situație agravată de lipsa unei guvernanțe centrale și a reglementărilor eficiente. La începutul anului 2025, Oficiul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare a raportat că partenerii săi au reușit să strângă doar 8,4 milioane de dolari din suma totală de 264 de milioane necesară pentru derularea programelor de apă și salubritate în țară. De asemenea, alte 3 miliarde de dolari în finanțări internaționale au fost suspendate după revenirea talibanilor la putere în august 2021. Recent, decizia Statelor Unite de a reduce cu peste 80% finanțarea prin USAID a contribuit la amplificarea crizei.
„Totul depinde de ajutoare,” a declarat un expert în domeniu, adăugând că „putem cheltui milioane de dolari pentru soluții temporare, dar fără investiții în soluții pe termen lung, nevoia va persista.” Această dinamică politică îngreunează acțiunile necesare pentru a aborda problema. Apa este considerată un drept uman și o resursă naturală fundamentală pentru Afganistan, iar gestionarea sa nu ar trebui să devină o chestiune politică.
„Mi se rupe inima când văd florile și pomii fructiferi din grădină uscându-se. Ce putem face? Trăim într-un stat militarizat și nu avem posibilitatea să ne adresăm guvernului,” a declarat o localnică, Nazifa, reflectând situația disperată a mulți afghani.
Proiectul de alimentare cu apă din râul Panjshir
Printre puținele inițiative menite să reducă presiunea asupra resurselor de apă subterană se numără conducta de apă din râul Panjshir. Odată finalizată, aceasta ar putea oferi apă potabilă pentru aproximativ 2 milioane de locuitori. Etapele de proiectare s-au încheiat la sfârșitul anului 2024, însă implementarea proiectului, estimată la 170 de milioane de dolari, așteaptă încă aprobarea bugetului și atragerea unor investitori suplimentari.
„Nu avem timp de așteptat bugete. Ne aflăm într-o furtună din care nu vom ieși fără acțiuni imediate,” a avertizat Dr. Najibullah Sadid, un cercetător senior specializat în managementul resurselor de apă și membru al rețelei profesionale afgane pentru apă și mediu.
Prioritățile comunității
Locuitorii din Kabul se văd nevoiți să aleagă între mâncare și apă. „Cei cu care am vorbit sunt dispuși să investească tot ce mai au pentru o soluție durabilă. Orice proiect care poate avea un impact imediat este o prioritate. Trebuie doar să începem de undeva,” a concluzionat Najibullah Sadid, subliniind urgența și necesitatea acțiunii în fața crizei acvatice.
