Declarațiile directorului INSCOP despre un posibil premier tehnocrat
Remus Ștefureac, directorul INSCOP, a afirmat sâmbătă, în cadrul emisiunii „În fața ta” difuzată de Digi 24, că ideea unui premier tehnocrat este, în opinia sa, „catastrofală” pentru români. El a subliniat că, în cazul în care coaliția partidelor pro-occidentale nu va funcționa, există posibilitatea apariției altor formațiuni politice. Totuși, a atras atenția asupra faptului că 44% din populație este receptivă la mesaje extremiste, radicale și populiste.
Critica asupra autorității unui premier tehnocrat
„Cred că varianta unui premier tehnocrat este catastrofală pentru români în acest moment; avem de luat decizii complicate, avem și un război la granițe, avem o coaliție formată din patru partide, în care niciun partid nu are majoritatea. Un premier tehnocrat va avea zero autoritate în fața miniștrilor, va avea zero autoritate în fața partidelor, va avea zero autoritate în fața Parlamentului”, a declarat Remus Ștefureac.
Responsabilitatea președintelui Nicușor Dan
Directorul INSCOP a menționat că, în cazul în care un premier tehnocrat ar fi numit, toate nemulțumirile ar cădea asupra președintelui Nicușor Dan, care ar fi perceput ca singurul responsabil pentru eventualele eșecuri. „Nu cred în această formulă, cred că ar fi cea mai nefericită, iar la finalul unui asemenea experiment, toate oalele eșecului, și cred că va fi un eșec, s-ar sparge, evident, în capul președintelui Nicușor Dan”, a adăugat el.
Posibilitatea apariției unor noi partide
Ștefureac a reiterat că, în cazul în care viitoarea coaliție de guvernare nu va funcționa, există un spațiu considerabil pentru formarea unor noi partide. „Societatea românească este mai dinamică. S-ar putea să vedem un partid al lui Ponta. Indiferent de performanța unui viitor guvern, există un bazin de 44% care susține partidele cu mesaje extremiste, radicale și populiste”, a explicat el, subliniind că nu toți votanții acestor partide sunt extremiști, ci pot fi și persoane care rezonează cu ideile radicale, dar care reprezintă o minoritate.
Susținătorii partidelor extremiste
Ștefureac a subliniat că susținătorii partidelor extremiste provin în principal din mediul rural și din orașele mici, unde beneficiile aderării la Uniunea Europeană nu s-au resimțit în aceeași măsură ca în marile orașe. „Susținătorii acestor partide sunt în principal din mediul rural, din orașele mici, unde nu au ajuns beneficiile dezvoltării și nu există oportunități de locuri de muncă bine plătite”, a concluzionat el.
Frustrare în rândul tinerilor plecați în Occident
Un număr semnificativ de tineri au ales să emigreze în căutarea unor oportunități mai bune de muncă în Occident, lăsând în urmă familii despărțite și comunități afectate. Acest fenomen a generat un sentiment profund de frustrare în rândul celor rămași acasă, care resimt impactul acestei migrații masive.
Impactul migrației asupra societății
Mulți tineri, atrași de perspectivele economice mai favorabile din străinătate, au decis să-și construiască un viitor departe de țara natală. Această alegere a dus la o dispersare a familiilor și a legăturilor comunității, lăsând în urmă o populație îngrijorată de destabilizarea socială. Chiar dacă nivelul de trai în alte țări poate fi mai ridicat, dorința de a fi aproape de cei dragi rămâne o preocupare majoră pentru cei care au rămas acasă.
Provocările electoratului
Electoratul, marcat de aceste frustări, își caută reprezentare și soluții la problemele cu care se confruntă. Chiar și în fața unor condiții economice mai bune în alte țări, sentimentul de neîmplinire și dezamăgire persistă, generând o nevoie acută de schimbare și stabilitate.
