Sancțiuni impuse de administrația Trump împotriva judecătorilor Curții Penale Internaționale
Administrația președintelui Donald Trump a anunțat joi impunerea de sancțiuni împotriva a patru judecători ai Curții Penale Internaționale (CPI), o reacție fără precedent la emiterea unui mandat de arestare pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu și la deschiderea unui caz referitor la presupuse crime de război comise de trupele americane în Afganistan, conform surselor de informație.
Judecătorii vizați de sancțiuni
Persoanele afectate de aceste sancțiuni sunt Solomy Balungi Bossa din Uganda, Luz del Carmen Ibanez Carranza din Peru, Reine Adelaide Sophie Alapini Gansou din Benin și Beti Hohler din Slovenia. Secretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat că acești judecători s-au implicat în acțiuni pe care le consideră ilegale și neîntemeiate ale CPI, vizând Statele Unite și aliatul său, Israel. Rubio a caracterizat CPI ca fiind o instituție politizată care pretinde că are libertatea de a investiga și de a urmări penal cetățeni ai Statelor Unite și ai aliaților lor.
Reacția Curții Penale Internaționale
CPI a condamnat aceste sancțiuni, afirmând că ele subminează independența unei instituții judiciare internaționale care oferă justiție și speranță pentru milioane de victime ale unor atrocități grave. Judecătoarele Bossa și Ibanez Carranza fac parte din completul de judecată al CPI din 2018 și au contribuit la decizia din 2020 care a permis procurorului CPI să inițieze o investigație oficială asupra crimele de război comise de trupele americane în Afganistan.
Contextul politic și reacțiile internaționale
De la începutul anului 2021, CPI a redus prioritatea investigației privind trupele americane din Afganistan, concentrându-se pe crimele comise de guvernul afgan și de forțele talibane. De asemenea, CPI a emis mandate de arestare pentru Netanyahu, fostul ministru israelian al apărării Yoav Gallant și liderul Hamas, Ibrahim Al-Masri, pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității în timpul conflictului din Gaza. Judecătoarele Alapini Gansou și Hohler au autorizat mandatul de arestare împotriva lui Netanyahu și Gallant, conform afirmațiilor lui Rubio.
Aceste măsuri subliniază ostilitatea administrației Trump față de CPI, fiind precedate de sancțiuni impuse în 2020 împotriva fostei procuroare Fatou Bensouda, din cauza activității CPI legate de Afganistan. Sancțiunile actuale vin ca o reacție la un vot din ianuarie în Camera Reprezentanților a SUA, care a sprijinit sancționarea CPI în semn de protest față de mandatul de arestare emis pe numele lui Netanyahu, evidențiind sprijinul puternic al republicanilor pentru guvernul israelian.
Critici din partea apărătorilor drepturilor omului
Aceste măsuri au stârnit proteste din partea apărătorilor drepturilor omului. Liz Evenson, directoarea pentru justiție internațională a organizației Human Rights Watch, a denunțat sancțiunile ca fiind un „atac flagrant asupra statului de drept”, subliniind că președintele Trump încearcă să submineze acest principiu chiar în propria țară. Sancțiunile afectează sever capacitatea persoanelor vizate de a desfășura tranzacții financiare de rutină, fiind așteptate ca băncile care au legături cu Statele Unite să respecte aceste restricții.
Noi sancțiuni impuse asupra CPI
Recent, au fost emise sancțiuni suplimentare împotriva Curții Penale Internaționale (CPI), care includ și o licență generală ce permite finalizarea oricăror tranzacții existente legate de persoanele vizate. Aceste măsuri vor fi în vigoare până pe 8 iulie, cu condiția ca toate plățile către aceste persoane să fie efectuate într-un cont blocat, cu dobândă, localizat în Statele Unite.
Impactul sancțiunilor anterioare
Noile restricții vin într-un moment complicat pentru CPI, care se confruntă deja cu efectele sancțiunilor anterioare impuse de Statele Unite asupra procurorului său șef, Karim Khan. Acesta s-a retras temporar luna trecută în urma unei investigații derulate de Națiunile Unite cu privire la comportamentul său sexual inadecvat.
Despre CPI
Curtea Penală Internațională a fost înființată în anul 2002 și are competența de a judeca cazuri de genocid, crime împotriva umanității și crime de război, în statele membre sau în situații semnalate de Consiliul de Securitate al ONU. Este important de menționat că Statele Unite, China, Rusia și Israel nu sunt membre ale CPI.
