Opoziţia israeliană solicită dizolvarea Parlamentului
În săptămâna următoare, opoziţia din Israel va solicita dizolvarea Parlamentului, ceea ce ar putea conduce la organizarea de alegeri anticipate. Această decizie vine după ce liderii ultrareligioşi care susţin guvernul premierului Benjamin Netanyahu au semnalat că sunt de acord cu propunerea. Partidul Yesh Atid, condus de Yair Lapid, a anunţat pe reţelele de socializare că va prezenta o propunere pentru dizolvarea Knessetului (Parlamentul israelian).
De asemenea, partidul Israel Beitenu, condus de Avigdor Liberman, a făcut un anunţ similar. Un purtător de cuvânt al Yesh Atid a explicat că ambele moţiuni se vor uni ulterior, odată ce vor fi prezentate în plen. Liberman a declarat pe contul său de pe reţeaua socială X că propunerea va fi prezentată luni, subliniind că „guvernul din 7 octombrie trebuie să plece acasă”.
Decizii controversate în rândul facţiunilor ultrareligioase
Anunţul vine în contextul în care presa israeliană a raportat că liderii mai multor facţiuni ultrareligioase au cerut partidelor ultraortodoxe să îşi retragă sprijinul pentru guvernul condus de Netanyahu. Potrivit cotidianului Maariv, această decizie a fost luată după o întâlnire nereuşită cu Yuli Edelstein, parlamentarul responsabil cu un proiect de lege ce viza scutirea majorităţii evreilor ultrareligioşi de a efectua serviciul militar obligatoriu.
Cele două partide ultraortodoxe din Israel, Shas şi Iudaismul Unit al Torei, joacă un rol esenţial în stabilitatea coaliţiei lui Netanyahu. Acestea au blocat de săptămâni întregi o parte din activitatea legislativă, protestând faţă de lentoarea guvernului în aprobarea planului de scutire militară. Rămâne neclar dacă Shas va susţine moţiunea de dizolvare a Parlamentului, iar Netanyahu are în continuare posibilitatea de a căuta un compromis pentru a-şi menţine guvernul pe linia de plutire.
Controversa excepţiilor militare pentru ultraortodocşi
Ultraortodocşii, esenţiali pentru stabilitatea coaliţiei, doresc ca guvernul să aprobe un plan care să asigure menţinerea unei părţi semnificative din excepţiile militare pentru membrii comunităţii lor. Aceste excepţii permit, încă de la înfiinţarea statului Israel, evreilor care studiază cu normă întreagă în şcoli religioase să nu efectueze serviciul militar obligatoriu.
În iunie 2024, Curtea Supremă a ordonat armatei să înceapă înrolarea ultraortodocşilor, după expirarea unei dispoziţii temporare care permitea excepţiile. Aceasta a determinat guvernul să propună o lege menită să menţină majoritatea excepţiilor, deşi include şi înrolarea unor ultrareligioşi. Iniţiativa este blocată în Parlament de luni de zile, deoarece Edelstein refuză să ia în considerare o propunere care să nu crească semnificativ numărul persoanelor recrutate de armată.
Excepţia militară pentru ultraortodocşi rămâne un subiect controversat în Israel, în special în contextul războiului din Fâşia Gaza, care a forţat guvernul să extindă durata serviciului militar obligatoriu şi să mobilizeze zeci de mii de rezervişti pentru a menţine ofensiva.
