Economistul-șef al BNR atrage atenția asupra necesității unei prudențe fiscale pe care Guvernul ar fi trebuit să o adopte. „Patru principii încălcate”

Principiile prudenţei fiscale în România

Unul dintre principiile fundamentale ale prudenţei fiscale, care stipulează că nu ar trebui să trăim peste mijloacele disponibile, ar fi trebuit să se traducă prin menţinerea unui buget echilibrat sau cu deficit zero în perioadele de creştere economică. Cu toate acestea, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea, susţine că acest principiu a fost încălcat, fiind normalizat în discursul public prin două aserţiuni eronate.

Cele patru principii ale prudenţei fiscale

Valentin Lazea a subliniat că există patru principii esenţiale ale prudenţei fiscale, cunoscute de orice absolvent de studii economice:

1. Evitaţi să trăiţi mult peste mijloacele disponibile, adică să nu vă întindeţi mai mult decât vă permite plapuma.
2. Nu creşteţi salariile mai repede decât creşte productivitatea.
3. Nu creşteţi pensiile mai repede decât salariile din care acestea sunt finanţate.
4. Nu finanţaţi cheltuieli permanente, precum salariile sau pensiile, din venituri temporare, cum ar fi împrumuturile.

În opinia lui Lazea, primul principiu ar fi trebuit să conducă la un buget echilibrat sau cu un deficit minim în anii de creştere economică. De asemenea, în perioadele de creştere economică slabă sau negativă, deficitul bugetar ar trebui să rămână sub 3% din PIB.

Normalizarea deficitului bugetar

„Din păcate, această primă axiomă a fost încălcată prin normalizarea unei viziuni asupra deficitului bugetar, care a fost acceptată în discursul public. În prima etapă, s-a susţinut că deficitul de 3% din PIB nu este o limită superioară, ci un nivel acceptabil pentru fiecare an. Astfel, 3% a devenit o ţintă, nu un scenariu pesimist. Ulterior, a apărut ideea că nu contează nivelul deficitului bugetar, ci cât timp acesta este echivalent cu nivelul investiţiilor”, a explicat Lazea.

Conform acestei logici, economistul consideră că, în cazul în care am avea investiţii de 15% din PIB, s-ar putea justifica un deficit de 15% din PIB, ceea ce contrazice primul principiu de prudenţă fiscală.

Impactul creşterii salariilor

Referitor la al doilea principiu, care interzice creşterea salariilor mai rapid decât productivitatea, Lazea a menţionat că orice creştere a salariilor care depăşeşte productivitatea se va traduce în inflaţie, deficit de cont curent sau deprecierea monedei naţionale. Acest principiu a fost subminat de teoria creşterii bazate pe salarii (wage-led growth), care a generat așteptări nerealiste că stimularea cererii interne va crea o ofertă corespunzătoare, ceea ce nu s-a întâmplat în realitate. Cererea excesivă a dus la creşterea ofertei din alte ţări, contribuind astfel la deficitul extern al României.

„Trebuie să recunoaştem că, în cazul profesorilor şi medicilor, dacă am fi aşteptat ca salariile să crească în funcţie de productivitatea din sectorul tradable, am fi avut de aşteptat mult timp. Aşadar, în aceste situaţii specifice, a fost justificată creşterea salariilor”, a concluzionat economistul-şef al BNR.

BNR: Sectorul bancar trebuie să se desprindă de dependența de stat

Reprezentantul Băncii Naționale a României (BNR) a subliniat că sectorul bancar ar trebui să evite să se bazeze constant pe sprijinul statului. Valentin Lazea a evidențiat că majorările salariale nu ar fi trebuit să se aplice uniform în întregul sector bugetar.

Principiile pensiilor și salariilor

Lazea a discutat despre un principiu esențial care a fost încălcat: creșterea pensiilor nu ar trebui să depășească rata de creștere a salariilor. El a menționat că foarte puțini dintre cei 4,5 milioane de pensionari din România sunt conștienți că pensiile actuale sunt finanțate din contribuțiile de asigurări sociale plătite de angajații activi, la fel ca și astăzi. Când actualii angajați vor deveni pensionari, pensiile lor vor fi acoperite de contribuțiile celor care lucrează în acel moment, conform sistemului Pilonului 1, care nu implică acumularea într-un cont individual. Doar Pilonul 2, obligatoriu, și Pilonul 3, opțional, permit acumularea de fonduri pentru pensie.

Problemele financiare ale Pilonului 1

Oficialul BNR a subliniat că sumele plătite prin Pilonul 1 au fost majorate discreționar, depășind contribuțiile provenite din asigurările sociale. „Am asistat la afirmații precum ‘avem bani la buget pentru creșteri masive de pensii’. Cel puțin în anii 2008 și 2024, am auzit această declarație, fără a se menționa că acești bani sunt doar pe hârtie, în contextul unui deficit bugetar persistent de 35 de ani”, a declarat Lazea.

Riscurile împrumuturilor externe

Lazea a subliniat că a nu finanța cheltuieli permanente din venituri temporare, cum ar fi împrumuturile, reprezintă o încălcare gravă a principiilor financiare. „Statul nu trebuie să se angajeze în creșteri masive de pensii și salarii dacă nu dispune de surse interne de finanțare. Resursele externe pot dispărea oricând. Astfel, nu poți promite creșteri masive de pensii când acestea trebuie plătite continuu, iar tu te împrumuți de la extern”, a afirmat el.

Impactul asupra veniturilor fiscale

În consecință, salariile bugetarilor și pensiile au ajuns să reprezinte peste 80% din veniturile fiscale, în condițiile în care acestea sunt printre cele mai mici din Europa, cu excepția Irlandei, a adăugat economistul-șef al BNR.