Decizia CCR și Impactul Asupra Declarării Averilor
Secretarul general al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Silviu Popa, a comentat recent decizia Curții Constituționale, care a stabilit că declarațiile de avere nu mai trebuie să includă veniturile și bunurile soților și că acestea nu vor mai fi publice. Popa subliniază că 97% dintre țările membre ale OCDE dispun de declarații de avere publice, iar în întreaga lume, 160 de țări au implementat diverse forme de sisteme de declarare a averilor.
Critica Deciziei CCR
Calificând decizia CCR drept „un pas spre regres”, Popa a evidențiat necesitatea de a găsi o soluție care să echilibreze dreptul la viață privată cu principiile transparenței și evaluării averilor. El a declarat că această hotărâre reduce caracterul public al declarațiilor de avere și scade standardul de transparență necesar.
„Nu doresc să comentez raționamentul Curții Constituționale. Trebuie să așteptăm motivarea judecătorilor și, pe baza acesteia, să colaborăm cu factorii decidenți pentru a restabili cele două principii: transparența și respectarea vieții private”, a afirmat Popa în cadrul unei emisiuni televizate.
Importanța Cadrului de Integritate
Secretarul general al ANI a subliniat că integritatea rămâne un element crucial în procesul de aderare la OCDE. Există o foaie de parcurs pentru aderare ce vizează alinierea legislației și politicilor interne cu cele ale organizației, iar consolidarea guvernanței publice și integrității este un aspect esențial în evaluările efectuate.
Popa a menționat și aprecierea internațională pentru sistemul de declarare a averilor din România, subliniind că acesta a fost adesea considerat un model de bune practici de către organisme precum GRECO, organismul anticorupție al Consiliului Europei, dar și prin mecanismele Comisiei Europene privind statul de drept. Stabilitatea acestui sistem a contribuit, de asemenea, la ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare.
Perspectivele Viitoare
În opinia sa, decizia CCR reprezintă un regres față de progresele realizate în ultimele decenii. Cadrul de integritate are o istorie de aproape 30 de ani, începând din 1996, și a fost constant îmbunătățit, în special în contextul obligațiilor asumate la aderarea la Uniunea Europeană. Popa a subliniat că este esențial să se analizeze motivarea deciziei și să se găsească o soluție care să armonizeze dreptul la viață privată cu transparența în evaluarea averilor.
Referitor la situația internațională, Popa a menționat că la nivel global, peste 160 de țări au implementat sisteme de declarare a averilor. Aceste practici variază, iar standardele nu sunt uniforme. Totuși, în rândul țărilor cu venituri ridicate din OCDE, 97% dintre acestea dispune de astfel de sisteme publice de transparență.
Transparența declarațiilor de avere în context internațional
În numeroase țări, declarațiile de avere și de interese sunt publice, ceea ce contribuie la creșterea transparenței în activitatea funcționarilor publici. Potrivit lui Silviu Popa, practica internațională s-a îmbunătățit constant, iar multe state cu democrații consolidate, care nu dispuneau de astfel de sisteme, au adoptat măsuri pentru a le implementa.
Popa subliniază că organizațiile internaționale și donatorii care activează în țările în dezvoltare recomandă sistemul românesc de transparență, sugerând că există o tendință globală de evaluare a conținutului acestor declarații și o cerință tot mai mare de transparență.
Impactul declarațiilor de avere asupra corupției
În contextul deciziei Curții Constituționale (CCR), un oficial al Agenției Naționale de Integritate (ANI) a fost întrebat despre posibilele implicații asupra anchetelor jurnalistice. Acesta a răspuns că declarațiile de avere contribuie semnificativ la îmbunătățirea percepției asupra corupției și facilitează identificarea incidentelor de integritate, cum ar fi incompatibilitățile sau conflictele de interese.
Un comentariu pertinent a fost făcut de un expert care a afirmat că un stat cu declarații de avere publice beneficiază, în esență, de resurse umane gratuite. În România, unde se depun aproximativ 400.000 de declarații anual, verificarea automată a acestora este extrem de dificilă, ceea ce face ca munca jurnaliștilor să fie esențială pentru descoperirea posibilelor nereguli. În plus, aceste declarații joacă un rol crucial în responsabilizarea funcționarilor publici și a demnitarilor.
Posibilități de remediere în Parlament
Silviu Popa consideră că, atâta timp cât există voință politică, se pot găsi soluții pentru a menține standardele actuale ale transparenței. El subliniază importanța unei discuții ample cu toți factorii de decizie, inclusiv societatea civilă și sectorul privat, pentru a aborda această problemă.
Decizia CCR privind declarațiile de avere
Recent, CCR a decis că prevederile care obligau declarațiile de avere să includă bunurile și veniturile soților sunt neconstituționale, acceptând o sesizare referitoare la Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor publice. Curtea a argumentat că această cerință ar determina asumarea răspunderii penale pentru informații pe care declarantul nu le poate cunoaște direct.
Mai mult, declarațiile de avere nu vor mai fi publice, invocându-se necesitatea protecției vieții private și a datelor personale, în conformitate cu Constituția. Această decizie va avea efecte pentru viitor, neavând impact asupra declarațiilor deja depuse.
Decizia CCR și Impactul Asupra Integrității Publice
Oficialii Agenției Naționale de Integritate (ANI) au comunicat, joi, că decizia Curții Constituționale referitoare la declarațiile de avere și interese ar putea contraveni angajamentelor internaționale asumate de România în ultimele două decenii. Aceste angajamente vizează în special lupta împotriva corupției și promovarea integrității în funcția publică.
În plus, această decizie ar putea avea repercusiuni asupra procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și ar putea afecta progresele realizate de România în cadrul evaluărilor de monitorizare din partea Uniunii Europene, inclusiv Raportul privind Statul de Drept, precum și din partea Consiliului Europei, în special în cadrul Grupului de State împotriva Corupției (GRECO).
