Declarațiile lui Marcel Boloș privind deficitul bugetar
Vineri, Marcel Boloș a afirmat că nu este sigur în ce măsură Comisia Europeană va accepta o reducere a cheltuielilor ca soluție pentru diminuarea deficitului bugetar. În cazul în care executivul european ar fi de acord, planul fiscal și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ar necesita modificări, ceea ce, conform ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, este „puțin probabil”.
Boloș a subliniat că „această restartare a cheltuielilor sau standardul de cheltuială publică nu poate fi realizat decât prin reformele incluse în planul fiscal și în PNRR, care trebuie implementate pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor publice.” El a reamintit că România are angajamente față de Comisia Europeană, care sunt esențiale pentru respectarea traiectoriei deficitului bugetar, angajamente ce sunt clar stipulate.
Provocările reducerii cheltuielilor
Ministrul a menționat inițiativele anterioare de reducere a cheltuielilor publice și combatere a evaziunii fiscale. „De-a lungul timpului, am estimat că vom îmbunătăți colectarea veniturilor, dar aceste rezultate nu s-au tradus în impact bugetar semnificativ”, a explicat Boloș. El a adăugat că, din această perspectivă, nu este sigur cât de deschisă ar fi Comisia Europeană la ideea reducerii cheltuielilor ca soluție pentru deficitul bugetar, având în vedere că aceste măsuri nu au avut rezultate notabile până acum.
Reforma fiscală și cheltuielile publice
Boloș a subliniat că reforma fiscală și reducerea cheltuielilor sunt interdependente. „Dacă dorim să le substituim, Comisia Europeană ar trebui să accepte acest lucru și să se modifice planul fiscal, precum și PNRR. Totuși, eu consider că este puțin probabil ca aceste documente strategice esențiale pentru România să fie modificate”, a adăugat el.
Problemele modelului de finanțe publice
Oficialul a evidențiat că modelul de finanțe publice din România are deficiențe, ceea ce se reflectă în indicatorii macroeconomici. „Este clar că avem probleme cu modelul nostru de finanțe publice, iar evoluția deficitului bugetar confirmă acest lucru. În aprilie, deficitul a fost de 2,95%, iar este important să notăm că aprilie 2025 nu poate fi comparat cu aprilie 2024. În aprilie 2024, am efectuat plăți anticipate pentru pensii, ceea ce a dus la un deficit de 3,24%”, a explicat Boloș.
România se confruntă cu probleme financiare, avertizează Boloș
Ministrul Finanțelor, Boloș, a subliniat că România are dificultăți în ceea ce privește sustenabilitatea finanțelor publice. Conform regulamentului european de guvernanță economică, evaluarea acestui aspect se face prin intermediul indicatorilor de deficit bugetar și al datoriei publice, care sunt monitorizați de Comisia Europeană pentru toate statele membre.
Boloș a menționat că este imperativ să se ia măsuri pentru a aborda deficitul operațional, explicând că acesta reprezintă situația în care cheltuielile de funcționare ale statului nu sunt acoperite de veniturile curente. Simulările realizate de minister indică faptul că problema deficitului operațional ar putea fi rezolvată abia în anul 2028, dar numai după implementarea reformei fiscale necesare.
Majorarea salariilor în sectorul public pentru 2024
Ministrul a adăugat că, din punct de vedere bugetar, majorarea salariilor în sectorul public pentru anul 2024, conform legii salarizării unice, nu a fost prevăzută. Boloș a explicat că recalcularea pensiilor din acest an a avut un impact bugetar semnificativ de 33 de miliarde de lei, iar creșterile de salarii pentru profesori, medici și personal din sectorul de apărare și ordine publică au fost decise de coaliția de guvernare fără a fi bugetate. Aceste majorări neprevăzute ar putea duce la o depărtare de la traiectoria planificată a deficitului bugetar.
Record de investiții în 2022
Boloș a subliniat, de asemenea, că anul trecut, investițiile au atins un nivel record de 120 de miliarde de lei, reprezentând cel mai mare ritm de investiții din istoria României. Autoritățile locale au jucat un rol esențial în acest proces, contribuind la modernizarea comunităților din întreaga țară.
