CCR a secretizat averile funcționarilor publici, contrazicând decizii anterioare
Decizia de joi a Curții Constituționale a României (CCR) de a secretiza averile funcționarilor publici contrazice alte hotărâri anterioare ale aceleași instituții pe tema transparenței financiare. Între 2012 și 2014, CCR a emis patru decizii care subliniau importanța publicării declarațiilor de avere ca măsură de prevenire a corupției.
În urma acestei decizii recente, declarațiile de avere și interese nu vor mai fi publicate, iar informațiile despre bunurile soților și copiilor funcționarilor vor fi ascunse. CCR a declarat că două articole din legislația existentă sunt neconstituționale, argumentând că publicarea acestor declarații încalcă dreptul la protecția vieții private.
Argumente și reacții la decizia CCR
Judecătorii CCR au justificat necesitatea secretizării prin invocarea dreptului la viață privată. Aceasta a stârnit controverse, având în vedere că patru decizii anterioare ale CCR contrazic această poziție, afirmând că dreptul la viață privată poate fi supus unor limitări în scopul prevenirii corupției și asigurării integrității funcției publice.
În plus, fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, și fostul judecător Cristi Danileț au amintit despre aceste decizii anterioare, subliniind că publicarea declarațiilor de avere este esențială pentru transparența în administrația publică. Birchall a declarat că această hotărâre afectează direct transparența și capacitatea Agenției Naționale de Integritate de a preveni corupția.
Contextul unui scandal din 2019
În 2019, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), condus atunci de judecătoarea Lia Savonea, a propus modificări ale Legii Agenției Naționale de Integritate, care ar fi dus la anonimizarea veniturilor soților sau soțiilor funcționarilor publici. Aceste modificări au fost interpretate ca o reacție la o verificare a averii lui Savonea, care a respins acuzațiile respective.
Ana Birchall a reacționat la acea vreme, subliniind beneficiile transparenței în declarațiile de avere și de interese, și a avertizat că hotărârea CCR limitează instrumentele necesare pentru prevenirea și sancționarea corupției. De asemenea, ea a semnalat riscul de a permite ascunderea averilor prin intermediari, punând astfel în pericol integritatea procesului decizional public.
Reacția Anei Birchall asupra publicării declarațiilor de avere
Ana Birchall a exprimat recent pe rețelele de socializare îngrijorări legate de publicarea declarațiilor de avere, considerând că aceasta reprezintă o invitație la disimularea averilor, având protecția legii. Aceasta opinie a fost postată pe pagina sa de Facebook joi seara.
Deciziile Curții Constituționale între 2012 și 2014
Între anii 2012 și 2014, Curtea Constituțională a României (CCR) a analizat mai multe plângeri referitoare la publicarea declarațiilor de avere și a intereselor, confirmând că acest demers nu încalcă dreptul la viață privată în anumite condiții.
Decizia 663/2012
În 2012, CCR a respins o plângere care susținea că publicarea declarațiilor de avere încalcă dreptul la viață privată, stabilind că acest drept nu este absolut.
Decizia 316/2013
În 2013, o altă plângere similară a fost respinsă, iar CCR a oferit o motivare detaliată. Curtea a subliniat că dreptul la viață privată poate fi restricționat de autorități, în anumite condiții, pentru a asigura integritatea funcțiilor publice și a preveni corupția. De asemenea, a menționat că publicarea acestor declarații se face prin anonimizarea datelor personale, oferind astfel garanții împotriva ingerințelor arbitrare.
Deciziile din 2014
În 2014, CCR a continuat să respingă plângeri pe baza aceluiași argument. În decizia 309/2014, Curtea a reafirmat că dreptul la viață privată nu este absolut și că publicarea declarațiilor de avere este justificată de scopul legal al Agenției Naționale de Integritate de a preveni corupția și a asigura integritatea funcțiilor publice.
De asemenea, în decizia 495/2014, CCR a stabilit că dreptul la respectarea vieții private poate fi restricționat prin măsuri legale necesare în cadrul unei societăți democratice, pentru securitatea națională, siguranța publică și protejarea drepturilor altora. Aceasta a reiterat că publicarea declarațiilor de interese este o măsură justificată pentru prevenirea corupției instituționale.
