Agenția Națională de Integritate reacționează la decizia CCR privind declarațiile de avere
Agenția Națională de Integritate (ANI) a emis o reacție, joi după-amiază, ca răspuns la decizia Curții Constituționale a României (CCR) referitoare la secretizarea declarațiilor de avere ale demnitarilor și funcționarilor publici. Această hotărâre prevede eliminarea obligației de a include bunurile deținute de soții și copiii acestora. ANI subliniază că această măsură „poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ultimele două decenii” în contextul luptei împotriva corupției și asigurării integrității în funcția publică.
În plus, agenția avertizează că „o astfel de decizie poate afecta procesul de aderare a României la OCDE”, conform unui comunicat de presă emis de instituție.
Impactul deciziei asupra transparenței declarațiilor de avere
ANI a menționat că decizia CCR, prin care anumite articole din legislația ANI au fost declarate neconstituționale, va anula caracterul public al declarațiilor de avere și interese. Aceasta ar putea avea repercusiuni asupra angajamentelor internaționale asumate de România în ceea ce privește combaterea corupției și menținerea integrității în sectorul public.
Agenția a subliniat, de asemenea, că această hotărâre poate influența progresele realizate de România în cadrul monitorizărilor efectuate de Uniunea Europeană și Consiliul Europei, inclusiv în raport cu Grupul de State împotriva Corupției (GRECO).
Declarațiile de avere publicate de ANI
În prezent, pe site-ul ANI sunt disponibile peste 12 milioane de declarații publice. Cu toate acestea, decizia CCR ar putea restricționa accesul publicului la aceste documente esențiale. ANI a avertizat că hotărârea de astăzi ar putea conduce la eliminarea publicării declarațiilor de avere și interese de pe platforma sa online, conform argumentației Curții Constituționale.
Articolele declarate neconstituționale
Decizia CCR a vizat următoarele prevederi legale din Legea nr. 176/2010:
- Art. 3 alin. (2) – Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și includ drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere.
- Art. 6 alin. (1) lit. d) – Responsabilii cu implementarea prevederilor referitoare la declarațiile de avere au obligația de a asigura afișarea și menținerea acestora pe pagina de internet a instituției.
- Art. 12 alin. (6) – Agenția trebuie să afișeze declarațiile de avere și de interese pe pagina sa de internet, în termen de cel mult 30 de zile de la primire.
Aceste modificări legislative sunt esențiale pentru menținerea transparenței și responsabilității în rândul funcționarilor publici și demnitarilor din România.
Impactul Deciziei CCR asupra Angajamentelor Internaționale ale României
Recenta decizie a Curții Constituționale a României (CCR) a generat îngrijorări cu privire la respectarea angajamentelor internaționale ale țării, în special în contextul Convenției ONU împotriva corupției (UNCAC), care este obligatorie pentru statele semnatare. Conform comunicatului Agenției Naționale de Integritate (ANI), această hotărâre ar putea duce la o încălcare a obligațiilor asumate de România în cadrul acestei convenții.
Obligațiile Statelor Semnatare
Articolul 8, alineatul (5) din convenție stipulează că fiecare stat parte trebuie să implementeze măsuri care să asigure că agenții publici declară autorităților competente toate activitățile externe, ocupațiile, plasamentele, bunurile și darurile care ar putea genera conflicte de interese. Această cerință este esențială pentru transparența și integritatea în sectorul public.
Consecințele asupra Progreselor României
Decizia CCR ar putea afecta, de asemenea, progresele României în conformitate cu Foia de Parcurs pentru Aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care subliniază importanța consolidării guvernanței publice și a eforturilor de combatere a corupției. Un alt aspect preocupant subliniat de ANI este că această decizie ar putea duce la anularea avansurilor obținute de România în cadrul monitorizării GRECO (Grupul de State împotriva Corupției) al Consiliului Europei.
Evaluările GRECO
Rapoartele GRECO din ultimele evaluări au evidențiat progresele României în domeniul declarațiilor de avere și de interese, apreciind că țara dispune de un sistem exemplar de declarare a veniturilor și bunurilor, monitorizat de Agenția Națională de Integritate. Aceste aprecieri subliniază importanța menținerii unui cadru legal care să susțină transparența în administrația publică.
Aspecte Legale privind Dreptul la Viață Privată
În comunicatul său, ANI afirmă că publicarea declarațiilor de avere și de interese nu încalcă dreptul la viață privată, invocând diverse decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului. De exemplu, în cazul Wypych împotriva Poloniei, Curtea a stabilit că obligația de a depune o declarație de avere constituie o ingerință în dreptul la viață privată, dar aceasta este justificată prin necesitatea de a oferi publicului informații relevante despre situația financiară a consilierilor locali.
Aceste exemple subliniază importanța transparenței în exercitarea funcțiilor publice și arată că reglementările existente pot coexista cu respectarea drepturilor fundamentale ale individului.
Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului privind transparența informațiilor publice
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că publicarea și accesul la declarațiile de avere pe internet sunt esențiale pentru transparența politicilor locale. Aceasta a argumentat că „publicul are un interes legitim în a se asigura că politica locală este transparentă”, iar accesul online facilitează obținerea informațiilor necesare. Fără această transparență, obligația de a declara averile ar pierde din relevanță și nu ar contribui efectiv la informarea cetățenilor despre procesul politic.
Dreptul publicului de a fi informat
Decizia instanței europene subliniază, de asemenea, dreptul publicului de a fi informat despre aspectele vieții private ale personalităților publice, așa cum este stipulat în cazul Karhuvaara și Iltalehti împotriva Finlandei. În acest context, limitele de intervenție în viața privată a persoanelor publice sunt mai flexibile comparativ cu cele aplicabile persoanelor private care nu au un statut public.
Comunicatul Agenției Naționale de Integritate (ANI)
În concluzia comunicatului său, ANI a subliniat că prevederile considerate neconstituționale au fost discutate anterior. Prin Decizia nr. 309/2014, Curtea Constituțională a României a stabilit că publicarea declarațiilor de avere și interese este justificată prin scopul legal al agenției, care vizează asigurarea integrității în exercitarea funcțiilor publice și prevenirea corupției instituționale. De asemenea, publicarea acestor declarații se face cu protecția datelor personale, conform legislației în vigoare, asigurând garanții împotriva intervențiilor arbitrare.
Contextul internațional al declarațiilor de avere
ANI a menționat că studiile Băncii Mondiale au relevat că, în anul 2020, peste 160 de țări implementaseră sisteme pentru gestionarea declarațiilor de avere și interese. Agenția a comunicat Curții Constituționale punctul său de vedere în legătură cu excepția de neconstituționalitate referitoare la anumite articole din Legea nr. 176/2010, precum și impactul acestor reglementări atât la nivel național, cât și internațional. Această temă a fost inclusă și în discuțiile Agenției cu Comisia Europeană, în contextul evaluării Mecanismului privind Statul de Drept.
Decizia Curții Constituționale a României
Reacția ANI a fost generată de decizia recentă a Curții Constituționale, care a declarat neconstituționale două articole din Legea ce reglementează declarațiile de avere și interese. Această decizie a fost adoptată în unanimitate în ceea ce privește ascunderea averilor soților și copiilor, în timp ce interzicerea publicării acestor declarații a fost susținută prin majoritate de voturi. Curtea a argumentat că o declarație de avere trebuie să fie realizată exclusiv în nume propriu, subliniind că răspunderea penală revine exclusiv persoanei care face declarația, motiv pentru care nu poate fi extinsă la faptele sau declarațiile altor persoane.
Decizia CCR privind publicarea declarațiilor de avere
Curtea Constituțională a României (CCR) a emis o declarație referitoare la publicarea declarațiilor de avere, subliniind că acest proces încalcă dreptul la protecția vieții private. Instanța a considerat că simpla depunere a acestor declarații la autoritatea competentă, în speță Agenția Națională de Integritate (ANI), este suficientă pentru atingerea scopului legislativ.
CCR a adăugat că publicarea declarațiilor de avere nu este necesară și nici proporțională în raport cu finalitatea pe care legea o urmărește. Această poziție reflectă o abordare mai atentă față de drepturile individuale și intimitatea persoanelor implicate.
