Activitatea căpușelor în sezonul cald
Sezonul estival favorizează o creștere a activității căpușelor, acești paraziți de mici dimensiuni având un impact semnificativ asupra sănătății. Experții subliniază importanța aplicării măsurilor preventive, a autoexaminării atente a pielii după expunerea în zone cu vegetație și a consultului medical rapid în cazul apariției unor simptome asociate. Adrian Marinescu, medic infecționist, explică principalele riscuri legate de mușcăturile de căpușă și măsurile care trebuie adoptate imediat după o astfel de înțepătură.
Riscurile mușcăturilor de căpușă
Deși înțepătura de căpușă poate părea inofensivă, aceasta poate conduce la consecințe grave, având în vedere că aceste parazite pot transmite boli serioase, cum ar fi boala Lyme sau encefalita de căpușă. O bună informare, aplicarea riguroasă a măsurilor de protecție și monitorizarea stării de sănătate după expunerea în medii cu risc sunt elemente cruciale pentru prevenirea complicațiilor.
Ce sunt căpușele?
Căpușele sunt paraziți hematofagi din clasa arahnidelor, înrudiți cu păianjenii, care se hrănesc cu sângele gazdelor, fie ele oameni sau animale. Dacă nu sunt depistate și îndepărtate la timp, ele pot rămâne atașate de piele timp de mai multe zile. După ce ajung pe corp, căpușele migrează adesea spre zone calde și umede, precum axilele, regiunea inghinală sau scalpul. Hrănirea începe atunci când căpușa își introduce aparatul bucal sub piele, iar în timpul alimentării, volumul corpului său crește considerabil. Este important de menționat că aceste parazite nu zboară și nu sar, ci ajung pe gazdă prin contact direct, în special din vegetația înaltă sau de pe sol.
Riscul de infecție este mai mare în perioada activității intense a căpușelor, care se extinde, în general, din aprilie până în noiembrie. Transmiterea agenților patogeni are loc, în majoritatea cazurilor, prin mușcătura unei căpușe infectate.
Identificarea mușcăturii de căpușă
Primul și cel mai important pas este identificarea rapidă a căpușei sau a căpușelor, acolo unde este cazul. Este esențial să verificăm cu atenție copiii mici imediat după activitățile în aer liber, în special la nivelul scalpului, unde aceste parazite se atașează frecvent. Mușcătura de căpușă este, de regulă, ușor de recunoscut vizual, deoarece parazitul rămâne prins de piele pentru un timp. Totuși, căpușele de dimensiuni foarte mici pot trece neobservate, motiv pentru care este recomandată o examinare riguroasă a întregului corp după expunerea în zone cu vegetație densă.
Monitorizarea atentă a simptomelor după expunere este esențială pentru depistarea timpurie a eventualelor complicații. Cu cât căpușa este identificată și îndepărtată mai repede, cu atât riscul de transmitere a agenților patogeni scade. Persoanele cu sensibilitate crescută sau cu teren alergic pot prezenta reacții locale, precum durere în zona mușcăturii, inflamare, umflături, senzație de arsură sau prurit în zona afectată.
Cum se scoate o căpușă?
Îndepărtarea unei căpușe trebuie realizată exclusiv prin metode mecanice, fiind esențial să se extragă complet parazitul. În cazul în care persoana nu are suficientă îndemânare pentru a efectua această procedură, este recomandat să se adreseze cât mai curând unui cabinet medical.
Îndepărtarea căpușelor la domiciliu: Recomandări și precauții
Îndepărtarea căpușelor se poate realiza acasă, dar este esențial ca această manevră să fie efectuată cu multă atenție. Este important să se evite mișcările brusce care ar putea duce la leziuni locale. De asemenea, nu se recomandă aplicarea substanțelor pe piele, precum alcoolul sau alte remedii populare, deoarece acestea pot provoca iritații sau reacții adverse la nivelul pielii.
Consultația medicală în caz de neclarități
În cazul în care îndepărtarea căpușei a fost realizată acasă și o parte din aceasta a rămas în piele, este indicat să se solicite ajutor medical de specialitate. Un medic va evalua situația și, dacă este necesar, poate recomanda analize de sânge pentru a determina riscul unei posibile infecții. În unele cazuri, poate fi prescris un tratament profilactic cu antibiotice pentru a preveni eventualele complicații.
Comportamentul căpușelor și riscurile asociate
Contrar credințelor populare, căpușele nu cad din copaci și nu se atașează de piele din aer, ci se află, în general, în iarbă înaltă și tufișuri. Ele se prind de gazdă atunci când aceasta intră în contact cu vegetația infestată. Este important de menționat că nu toate căpușele sunt purtătoare ale bacteriei Borrelia, responsabilă pentru boala Lyme. Riscul de transmitere a infecției variază în funcție de regiunea geografică și de specia de căpușă.
De asemenea, infecția poate surveni chiar și în absența unei senzații evidente de mușcătură, deoarece saliva căpușelor conține substanțe anestezice locale care pot masca durerea și disconfortul.
Boli transmise prin mușcătura de căpușă
Nu toate căpușele sunt infectate sau purtătoare de agenți patogeni, dar este imposibil să determinăm acest lucru doar cu ochiul liber, motiv pentru care orice mușcătură trebuie tratată cu seriozitate. Identificarea rapidă și extragerea corectă a căpușei sunt cruciale pentru prevenirea complicațiilor. Anumite specii de căpușe pot transmite boli infecțioase grave, cum ar fi boala Lyme și meningoencefalita de căpușă.
Despre boala Lyme
Boala Lyme, cunoscută și ca borelioză, este o infecție cauzată de bacterii din genul Borrelia, în special Borrelia burgdorferi, și, mai rar, Borrelia mayonii. Această afecțiune reprezintă una dintre cele mai frecvente boli transmise prin mușcătura de căpușă, în special în regiunile cu climă temperată. Dacă nu este tratată corespunzător, boala poate progresa și afecta mai multe sisteme ale organismului, provocând complicații precum artrită, dureri articulare persistente, afectarea mușchiului cardiac (miocardită) și manifestări neurologice, inclusiv meningită, nevrite sau tulburări cognitive.
Encefalita de căpușă
Encefalita de căpușă este o infecție virală severă, cauzată de virusul encefalitei de căpușă. Aceasta poate duce la inflamația creierului (encefalită) și a meningelor (meningoencefalită), necesitând frecvent spitalizare. Printre simptomele caracteristice se numără febra bruscă, dureri de cap intense, confuzie și tulburări de conștiență.
Babesioza: O boală parazitară
Babesioza este o boală parazitară provocată de microorganisme din genul Babesia, care infectează globulele roșii. Transmiterea la oameni se realizează prin mușcătura căpușei infectate, însă această boală este mai frecvent întâlnită la animale, în special la câini și alte mamifere domestice.
