Presiuni asupra Uniunii Europene pentru amânarea legislației privind defrișările
Uniunea Europeană se află sub presiuni sporite din partea unor state membre, inclusiv România, pentru a amâna și a modifica legislația viitoare referitoare la restricționarea defrișărilor. Conform unui document consultat, 11 guverne au solicitat modificări în acest sens.
Politica de restricționare a defrișărilor
Această legislație, considerată prima de acest tip la nivel global, are ca scop reducerea cu 10% a defrișărilor globale cauzate de consumul Uniunii Europene de soia, carne de vită, ulei de palmier și alte produse importate. Totuși, inițiativa a generat controverse în cadrul agendei ecologice europene.
Uniunea Europeană a decis deja să amâne implementarea acestei politici cu un an, până în decembrie 2025, ca răspuns la plângerile exprimate de partenerii comerciali, inclusiv Brazilia și Statele Unite, și a redus cerințele de raportare în urma criticilor din partea industriei.
Solicitările țărilor membre
Recent, un grup de 11 țări, condus de Austria și Luxemburg, a cerut Comisiei Europene să simplifice normele existente și să amâne din nou termenul de aplicare a legislației. În documentul prezentat, țările menționează că cerințele impuse fermierilor și silvicultorilor sunt excesive, în raport cu obiectivele regulamentului.
Pe lângă Austria și Luxemburg, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Finlanda, Italia, Letonia, Portugalia, România și Slovenia au aderat la această solicitare, conform surselor consultate.
Cerințele de diligență și impactul asupra industriei
Începând din decembrie, politica Uniunii Europene va obliga operatorii care introduc pe piața UE soia, carne de vită, ulei de palmier, cacao, cafea și alte produse să prezinte declarații de diligență. Aceste declarații vor demonstra că produsele respective nu au contribuit la defrișări. Cerințele de diligență se vor aplica și exporturilor din UE, ceea ce ridică îngrijorări în rândul țărilor cu privire la efectele asupra propriilor industrii.
Companiile care nu respectă aceste cerințe ar putea fi sancționate cu până la 4% din cifra de afaceri realizată în Uniunea Europeană.
Propunerile guvernelor
Gvernele au propus, printre altele, crearea unei noi categorii de țări cu risc foarte scăzut de defrișare, care ar fi exceptate de la controalele vamale și de la urmărirea originii mărfurilor.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene nu a oferit până în prezent un răspuns la solicitările de comentarii referitoare la acest subiect.
