Evaluarea Greșită a Kremlinului în Conflictul cu Ucraina
În primăvara anului 2022, când Rusia a invadat Ucraina, președintele Vladimir Putin a estimat greșit că va avea parte de o preluare rapidă a puterii. La trei ani de la acel moment, negocierile dintre cele două țări se concentrează asupra posibilității unei soluții negociate, într-un conflict care a devenit în mare parte blocat.
Greșelile de Calcul ale Moscovei
Analiștii au subliniat că Kremlinul nu doar că a subestimat vulnerabilitățile armatei ruse, dar a și calculat greșit sprijinul pe care l-ar putea primi din partea ucrainenilor din estul țării, care au legături etnice puternice cu Rusia. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de profesori de la Universitatea din Tennessee, care a analizat sentimentele ucrainenilor față de Rusia.
Schimbarea De Atitudine a Ucraineanilor
Studiul recent publicat susține că eroarea de evaluare a Kremlinului a fost semnificativă în ceea ce privește sprijinul pe care Moscova credea că îl va primi în estul Ucrainei. De exemplu, chiar înainte de invazie, vorbitorii nativi de limbă rusă din această regiune aveau tendința de a da vina pe Occident pentru tensiunile cu Rusia. Totuși, imediat după invazie, aceștia au început să învinovățească Moscova, într-o proporție similară cu cea a ucrainenilor care nu vorbesc limba rusă.
Mai important, această schimbare de opinie nu a fost doar temporară. La trei ani după invazie, cercetătorii au continuat să monitorizeze situația și au observat că ucrainenii continuă să considere Rusia responsabilă pentru tensiuni, într-o măsură care nu s-a mai întâlnit înainte de 2022.
Un Experiment Natural
Studiul face parte dintr-un proiect mai amplu care analizează eficiența propagandei ruse în influențarea adulților vorbitori de limbă rusă din anumite state post-sovietice. Primul sondaj a fost realizat în toamna anului 2020, iar întrebarea referitoare la tensiunile dintre Ucraina și Rusia a fost abordată pentru prima dată în februarie 2022, chiar înainte de invazia Rusiei.
Aceste sondaje au fost completate de peste 1.000 de vorbitori de limbă rusă din Ucraina, excluzând Crimeea și regiunea separatistă Donbas din motive de securitate, precum și din Belarus. Sondajele din primăvara anului 2022 au fost efectuate față în față în Ucraina, în timp ce cele din Belarus au fost realizate prin telefon, din cauza situației politice din fiecare țară.
Contextul Istoric și Geopolitic
Belarus a fost inclus în studiu datorită contextului său istoric, lingvistic și etnic similar cu cel al Ucrainei, deși cele două națiuni au urmat traiectorii geopolitice diferite. După prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, Belarus a încercat, la fel ca Ucraina, să construiască un sistem democratic. Totuși, odată cu venirea la putere a președintelui Aleksandr Lukașenko în 1994, țara a devenit un stat autoritar, având o dependență ridicată de Rusia pentru sprijin politic și economic.
În contrast, Ucraina a avut o traiectorie opusă, iar relațiile dintre Ucraina și Rusia au fost influențate de aceste evoluții istorice diferite.
Transformarea Opiniei Publice în Ucraina după Invazia Rusă
În primii ani de independență, opinia publică din Ucraina a fost variabilă, însă, în urma protestelor din noiembrie 2013 până în februarie 2014, a apărut o conducere ferm pro-occidentală. Totuși, anumite segmente ale populației, în special generațiile mai în vârstă din estul țării care vorbesc limba rusă, au continuat să manifeste afinități față de Rusia.
Sondajele realizate de trei profesori de la Universitatea din Tennessee au oferit un context interesant pentru a analiza impactul invaziei ruse asupra sentimentului public pro-rus din Ucraina. În acest studiu, Ucraina a fost considerată grupul „de tratament”, iar Belarus a servit ca grup de „quasi-control”, cu invazia rusă ca factor distinctiv. Întrebările adresate respondenților au fost: „Cine credeți că este responsabil pentru agravarea tensiunilor dintre Rusia și Ucraina?” și „Cum afectează politicile ruse țara dumneavoastră?”
Convergența Vinovăției în Ucraina
Cercetările au arătat că în Ucraina, dar nu și în Belarus, opiniile geopolitice au fost puternic unificate de experiența invaziei. Deși nu este surprinzător ca populația unei țări invadate să resimtă resentimente față de agresor, ceea ce a surprins cercetătorii a fost amploarea acestei convergențe, care a depășit diviziunile de identitate existente înainte de invazie.
Înainte de invazie, 69,7% dintre respondenții ucraineni considerau Rusia responsabilă pentru tensiunile dintre cele două țări, iar 30,3% dădeau vina pe NATO, Ucraina sau SUA. Până în august 2022, procentul celor care considerau Rusia responsabilă a crescut la 97,3%, în timp ce doar 2,7% mai acuzau alte părți. În contrast, în Belarus, 15,5% dintre respondenți considerau Rusia vinovată înainte de invazie, iar 21,9% o acuzau după invazie.
Uniformizarea Opiniei Publice în Funcție de Regiuni
Deși unanimitatea în Ucraina ascunde schimbări semnificative, datele demografice arată variații considerabile. Înainte de invazie, doar 36,0% dintre respondenții din estul Ucrainei și 51,4% din sudul țării considerau Rusia responsabilă pentru tensiuni. După invazie, mai mult de 96% din ambele regiuni au acuzat Rusia.
Un efect similar s-a observat și în rândul altor grupuri demografice. Doar 30,6% dintre catolicii din Ucraina dădeau vina pe Rusia pentru tensiunile dinainte de invazie, în timp ce 83,0% au acuzat Rusia ulterior, indicând o uniformizare a opiniei publice.
Stabilitatea Opiniei în Timp
Pentru a verifica dacă această tendință era doar o reacție imediată la invazie, cercetătorii au realizat noi sondaje în septembrie 2024 și februarie 2025. Proporția generală a ucrainenilor care considerau Rusia responsabilă pentru tensiuni a rămas constantă, cu 85,7% și 84,5% înregistrate în cele două sondaje. Aceste rezultate au fost consistente în toate grupurile demografice, iar în februarie 2025, 77,2% dintre respondenții din estul Ucrainei și 83,0% din sud continuau să considere Rusia vinovată pentru tensiuni.
Percepția asupra Rusiei în rândul populației din Ucraina
În sudul Ucrainei, un număr semnificativ de respondenți continuă să-și exprime nemulțumirea față de Rusia. Conform unor sondaje recente, 90,7% dintre catolicii din întreaga țară au dat vina pe Rusia în septembrie 2024, iar 90,6% au menționat aceeași atitudine în februarie 2025. Totuși, se observă o ușoară scădere a acestui procent, ceea ce ar putea fi influențat de oboseala generată de război.
Consecințele pentru pace
Analizând datele colectate de trei experți, se sugerează că în perioadele de amenințare comună, diviziunile interne ale societății tind să se diminueze, iar oamenii se unesc împotriva unui dușman comun. Această realitate ar putea avea un impact semnificativ în momentul de față, având în vedere că diverse entități, inclusiv Statele Unite, examinează propuneri de pace menite să încheie conflictul dintre Rusia și Ucraina.
Scenariile de pace propuse
Printre opțiunile analizate se numără un scenariu în care liniile frontului actuale ar fi înghețate. Aceasta ar implica recunoașterea Crimeii, precum și a regiunilor separatiste Donetsk și Luhansk, ca parte a Rusiei. În același timp, ar presupune cedarea efectivă a provinciilor sud-estice ale Ucrainei, Herson și Zaporojie, către Rusia.
Deși sondajele realizate de profesorii de la Universitatea din Tennessee nu pot prezice modul în care populația din Crimeea, Donețk și Luhansk ar percepe aceste schimbări, studiul a inclus și regiunile Herson și Zaporojie. Rezultatele sugerează că sentimentul de identitate ucraineană s-a consolidat chiar și în rândul populației vorbitoare de limbă rusă din aceste zone.
