România își reafirmă angajamentul față de NATO
România va susține obiectivul NATO de creștere a cheltuielilor, chiar dacă va începe să reducă deficitul public record, a declarat noul președinte al țării, Nicușor Dan. În încercarea de a liniști partenerii și investitorii străini cu privire la orientarea prooccidentală a națiunii, el a subliniat importanța solidarității față de Ucraina. „Vom rămâne parte a eforturilor europene de a ajuta Ucraina să obțină cea mai rezonabilă pace”, a afirmat Dan într-un interviu.
Victoria electorală și contextul politic
Victoria electorală a lui Nicușor Dan a pus capăt unei perioade de șase luni de turbulențe politice și economice, cauzate de anularea alegerilor prezidențiale din cauza presupuselor ingerințe externe. El a declarat că România a făcut o alegere clară ca membru al Uniunii Europene și al NATO, susținându-l pe el în detrimentul rivalului său, George Simion, care are o orientare antiucraineană și eurosceptică.
Cheltuieli pentru apărare
Dan a subliniat că România este dispusă să-și mărească cheltuielile pentru apărare, având în vedere noul obiectiv NATO de 3,5% din PIB, plus un procent suplimentar de 1,5% pentru infrastructură și securitate cibernetică, propus de secretarul general al NATO. Este de așteptat ca acest obiectiv să fie confirmat la summitul NATO de luna viitoare, în contextul amenințărilor din partea liderului american cu privire la retragerea garanțiilor de securitate.
„Da, este ceva ce susțin”, a declarat Dan, menționând că detaliile privind calendarul creșterii cheltuielilor pentru apărare vor fi discutate cu Statele Unite și ceilalți aliați. „Vom fi aliniați”, a adăugat el.
Provocările economice și angajamentele fiscale
Angajamentul de a crește cheltuielile pentru apărare vine într-un moment delicat pentru România, unde deficitul bugetar a crescut până la 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Deși Comisia Europeană permite scutirea cheltuielilor pentru apărare de la regulile fiscale, Bucureștiul se confruntă cu presiuni pentru a reduce alte cheltuieli, o provocare nepopulară pentru noua administrație.
Bruxellesul a avertizat că va intensifica procedura de deficit excesiv și va suspenda fondurile UE dacă noul guvern nu va prezenta planuri credibile pentru reducerea deficitului.
Perspectivele pentru viitor
Dan, de profesie matematician, consideră că este „realist” să vizeze un deficit bugetar de 7,5% din PIB pentru acest an. „Va trebui să reducem cheltuielile cu 6 miliarde de euro în acest an. Cred că putem face asta… Vreau să particip la discuții”, a declarat el, anticipând formarea unui nou guvern în termen de o lună.
Argumentul său către investitori și Uniunea Europeană va fi să evidențieze realizările sale anterioare ca primar, sperând să câștige încrederea necesară pentru a gestiona aceste provocări economice.
Provocările Politice și Economice ale Bucureștiului
În contextul actual, plățile imediate ale datoriilor au reprezentat inițial 75% din bugetul anual, însă, în decurs de patru ani, orașul a reușit să ajungă la un bilanț stabil și să obțină un rating de credit premium. Odată cu aceste progrese, una dintre cele mai urgente sarcini ale noului lider este numirea unui prim-ministru capabil să formeze un guvern de coaliție, care să implementeze reformele necesare pentru revitalizarea economiei.
„Îmi doresc să echilibrez bugetul de stat și să încurajez inițiativa privată, dar mai întâi trebuie să avem toate cele patru partide principale în guvern”, a declarat acesta. Negocierile preliminare pentru formarea unei majorități parlamentare sunt deja în desfășurare, dar rămâne incert dacă Partidul Social Democrat (PSD), cel mai mare partid, va continua să facă parte din guvern sau se va alătura opoziției, unde se află partidul de extremă dreapta AUR, condus de Simion.
Strategia de Guvernare
Noul lider a subliniat necesitatea numirii unui premier care să aibă o majoritate solidă, subliniind că țara nu își poate permite „jocuri” politice în acest moment critic. Ilie Bolojan, senator de centru-dreapta, care a îndeplinit funcția de președinte interimar până recent, este considerat favorit pentru această poziție, însă consimțământul celorlalte partide este esențial.
„Îi înțeleg pe cei 5 milioane de alegători care l-au susținut pe Simion”, a afirmat noul lider. El a recunoscut că performanța sa și a noului guvern va juca un rol crucial în prevenirea unei victorii a extremei drepte în alegerile parlamentare din 2028. Motivele susținătorilor lui Simion nu sunt ideologice, ci economice și sociale, a adăugat el.
Impactul Economic și Social
Leul românesc a suferit o depreciere semnificativă față de euro în urma primului tur de alegeri, iar guvernul s-a confruntat cu dificultăți în obținerea de împrumuturi de pe piețele internaționale. Agențiile de rating de credit au avertizat că țara se află aproape de statutul de „junk”.
„Trebuie să recunoaștem că statul român a promis multe lucruri pe care nu le-a îndeplinit”, a declarat acesta, subliniind problemele de corupție, guvernare defectuoasă și creșterea inegalităților sociale, care au alimentat nemulțumirea față de clasa politică. „Mulți politicieni din vechile partide înțeleg că trebuie să se schimbe”, a mai spus el.
Investigații și Viitorul Politic
Noul lider a solicitat, de asemenea, demararea unor investigații referitoare la posibila amestecare a Rusiei în anularea primului tur al alegerilor din noiembrie, câștigat de politicianul marginalizat Călin Georgescu. „Următorul pas va fi sistemul judiciar. Una dintre motivele pentru care 5 milioane de oameni au votat pentru extrema dreaptă a fost lipsa de explicații cu privire la alegerile din noiembrie”, a concluzionat el.
