Problemele Educației în Învățământul Preuniversitar din România
Educația în învățământul preuniversitar din România este considerată ineficientă, având ca rezultat absolvenți cu competențe scăzute, un nivel ridicat al abandonului școlar și o creștere a analfabetismului funcțional. Aceste aspecte sunt percepute ca un risc pentru securitatea națională, conform unui raport recent prezentat de ministrul Educației, Daniel David.
Raportul de Diagnostic al Educației și Cercetării
Documentul, intitulat „Raportul de diagnostic al Educației și Cercetării din România. Realizările prezente și implicații pentru noi reforme în domeniu”, este un produs asumat de ministrul Daniel David, dar nu reprezintă o inițiativă oficială a Guvernului sau a Ministerului Educației și Cercetării.
Competențele Cheie în Învățământ
Raportul subliniază importanța ca învățământul preuniversitar, care include educația preșcolară, primară, gimnazială și liceală, să asigure transferul celor opt competențe fundamentale. Aceste competențe sunt esențiale pentru formarea de specialiști competenți, cetățeni activi și indivizi care se simt împliniți în viața lor. Se subliniază necesitatea regândirii educației antepreșcolare pentru a asigura pregătirea adecvată învățământului obligatoriu.
Absolvenții trebuie să fie capabili să se integreze eficient pe piața muncii, având în vedere nivelurile de calificare necesare, precum și opțiunile de continuare a studiilor la nivel postliceal sau universitar. Formarea resursei umane trebuie să se axeze pe asimilarea eficientă a competențelor, precum și pe înțelegerea procesului științific de generare a cunoștințelor, ceea ce este crucial, mai ales în învățământul superior. Aceasta va contribui la dezvoltarea competențelor pe parcursul întregii vieți și va combate fenomenul de pseudoștiință.
Obiectivele Învățământului Superior
În ceea ce privește învățământul superior, raportul indică faptul că sistemul național trebuie să se concentreze pe formarea unei resurse umane foarte bine calificate, cu calificări ce variază de la licență la doctorat. Este esențial ca aceste calificări să aibă o legătură solidă cu piața muncii, în special în domeniile vocaționale, dar și în cele care necesită o cultură generală de specialitate. De asemenea, specializările avansate trebuie să stimuleze dezvoltarea unor noi segmente pe piața muncii.
Formarea resursei umane ar trebui să se bazeze pe utilizarea celor mai avansate cunoștințe științifice, astfel încât absolvenții să nu devină dependenți de informațiile învechite dobândite în timpul studiilor, ci să fie pregătiți să se adapteze la noile evoluții din domeniul științei.
Provocările Sistemului de Cercetare-Dezvoltare-Inovare
Raportul evidențiază, de asemenea, problemele existente în sistemul național de Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CDI), caracterizat printr-o arhitectură depășită, fragmentată și greu de coordonat. Această situație limitează atragerea de resurse internaționale și contribuie la fenomenul de „brain drain”. Cu toate că România este a șasea țară din Uniunea Europeană ca mărime a populației, producția de cunoștințe este insuficientă, iar calitatea acestora lasă de dorit, existând o proporție mică de cunoștințe originale românești.
În plus, resursa umană din acest domeniu este adesea demotivată și necompetitivă. Reformele propuse vizează o arhitectură a sistemului național de CDI care să includă actori diversificați, fiecare cu misiuni distincte, pentru a răspunde mai bine nevoilor țării.
Reformele în Sistemul Național de CDI
Documentul subliniază importanța coordonării între diversele entități de cercetare și dezvoltare inovatoare (CDI), având ca scop generarea unei cunoașteri cumulative de înaltă calitate. Aceste coordonări trebuie să fie eficiente, evitând suprapunerile care ar putea consuma resurse, și să atingă o masă critică semnificativă, esențială pentru competitivitatea internațională și pentru clasamentele globale.
Un alt aspect important menționat este îmbunătățirea resursei umane, care va deveni mai competitivă și va beneficia de o finanțare mai bună. Conform propunerilor incluse în document, sistemul național de CDI va fi capabil să producă cunoaștere științifică avansată, având un impact direct asupra inovațiilor tehnologice și culturale.
