SUA reîncep utilizarea dronelor de mare altitudine pentru supravegherea Mării Negre, după o întrerupere de 11 luni.

STIRIVOX Moderator STIRIVOX
4 Min Citire

Sursa foto: Google Images

0:00

Dronele RQ-4B Global Hawk efectuează zboruri de recunoaștere în Marea Neagră

Datele obținute de serviciul de urmărire în timp real a avioanelor, Flightradar24, cu sediul în Stockholm, indică faptul că, sâmbătă, o dronă de recunoaștere strategică americană, RQ-4B Global Hawk, a realizat un zbor în zona Mării Negre, conform unei publicații locale.

Această dronă, cunoscută sub indicativul Forte10, a decolat de la baza aeriană navală Sigonella a NATO din Sicilia, efectuând un zbor de recunoaștere în apropierea coastei României, la o altitudine de aproximativ 15.500 de metri, situată la 130 de kilometri de Crimeea.

Specificațiile tehnice ale RQ-4B Global Hawk

Produsă de Northrop Grumman, RQ-4B Global Hawk este considerată cel mai mare vehicul aerian fără pilot (UAV) din lume, având o anvergură a aripilor de aproape 40 de metri și o autonomie de zbor de peste 30 de ore. Aceasta este echipată cu tehnologie avansată de supraveghere, inclusiv radare cu deschidere sintetică, senzori electro-optici și în infraroșu, capabile să colecteze informații în timp real despre activitățile de apărare aeriană, avioanele militare și navele din zonă. RQ-4B poate monitoriza o suprafață de 100.000 de kilometri pătrați, echivalentul dimensiunii Islandei, în fiecare zi.

Aceasta reprezintă prima misiune a dronelor Global Hawk în regiunea Mării Negre de la ultima activitate raportată în iunie anul trecut.

Contextul geopolitic al misiunii

Unii analiști militari consideră că acest zbor ar putea semnala o schimbare în abordarea Statelor Unite față de intransigența Rusiei, având în vedere că misiunea aeriană a avut loc imediat după negocierile ruso-ucrainene mediate de Turcia, desfășurate pe 16 mai la Istanbul, care au fost considerate un eșec. Această întâlnire bilaterală a fost prima de acest tip în ultimii trei ani și a durat mai puțin de două ore, finalizându-se cu un singur acord – schimbul a 1.000 de prizonieri de război din ambele părți.

În timpul discuțiilor, liderul delegației ruse, Vladimir Medinski, a avertizat că Rusia ar putea continua să lupte în Ucraina pentru o perioadă nelimitată, evocând Marele război nordic din secolul al XVIII-lea, care a durat 21 de ani, dacă Ucraina nu acceptă să cedeze regiunile Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie, nu recunoaște anexarea Crimeei și nu adoptă o poziție de neutralitate.

Reacțiile internaționale

Conform unor surse, trimisul special al președintelui SUA pentru Rusia, Steven Witkoff, și-a anulat vizita planificată la Moscova după aceste discuții. De asemenea, prim-ministrul britanic Keir Starmer a reiterat apelurile de intensificare a presiunilor asupra Moscovei prin sancțiuni și de extindere a ajutoarelor militare pentru Ucraina.

O conversație telefonică între președintele american și liderul rus era programată pentru luni după-amiază, ora Europei. Casa Albă a confirmat că apelul a început în dimineața acelei zile, după ora Washingtonului. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a declarat că obiectivul președintelui este „să vadă acest conflict încheiat”, menționând că Trump s-a declarat „obosit și frustrat” de atitudinea Moscovei și Kievului.

Etichete:
Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *