Trump și Putin vor discuta despre conflictul din Ucraina
Donald Trump și Vladimir Putin sunt programați să aibă o conversație telefonică luni, având ca scop „încetarea băii de sânge” din Ucraina, conform declarațiilor președintelui american. Această discuție vine după întâlnirile fără rezultate dintre Kiev și Moscova, așa cum a relatat AFP.
Întâlniri de pace fără succes
Primele negocieri de pace între Ucraina și Rusia, desfășurate vineri în Turcia, nu au reușit să ducă la o încetare a focului dorită de Ucraina și de aliații săi, iar atacurile au continuat. În urma acestor discuții dezamăgitoare, Trump a anunțat că va discuta cu președintele rus pentru a „pune capăt «băii de sânge»”, așa cum a menționat pe platforma sa Truth Social.
Trump a exprimat speranța ca ziua de luni să fie „produsivă”, așteptând o „încetare a focului” și încheierea unui război considerat de el ca fiind „foarte violent și care nu ar fi trebuit să aibă loc niciodată”.
Întâlniri pregătitoare la Roma
Duminică, la Roma, vicepreședintele american JD Vance a avut o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a pregăti apelul dintre Trump și Putin. Potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt, cei doi lideri au discutat despre „situația de pe linia frontului”, pregătirile pentru conversația de luni, precum și despre posibilitatea impunerii de sancțiuni împotriva Rusiei în cazul în care nu vor exista rezultate.
„Liderii au convenit asupra obiectivului comun de a opri vărsarea de sânge din Ucraina și au oferit informații suplimentare despre stadiul actual al negocierilor pentru o încetare a focului și o pace durabilă”, a declarat Casa Albă.
Continuitatea atacurilor rusești
Pe teren, atacurile rusești împotriva Ucrainei au continuat. O dronă rusească a lovit sâmbătă un microbuz în regiunea Sumî, provocând moartea a cel puțin nouă persoane, iar o lovitură în regiunea Kiev a dus la decesul unei femei, conform autorităților ucrainene. De asemenea, armata rusă a lansat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, un număr record de 273 de drone explozive asupra Ucrainei, conform vicepremierului ucrainean Iulia Svîrîdenko.
Duminică, armata rusă a revendicat cucerirea unui nou oraș, Bagatir, în regiunea Donețk.
O săptămână crucială pentru negocieri
Înainte de convorbirea dintre Trump și Putin, liderii Franței, Marii Britanii, Germaniei și Italiei au discutat la telefon cu președintele american, abordând situația din Ucraina și costurile devastatoare ale războiului pentru ambele părți. Președintele francez Emmanuel Macron a subliniat că este responsabilitatea lui Putin să demonstreze că dorește cu adevărat pacea și să accepte încetarea necondiționată a focului de 30 de zile propusă de Trump, susținută de Ucraina și Europa.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a declarat că săptămâna viitoare va fi „crucială”. De asemenea, Steve Witkoff, trimisul special al lui Donald Trump, a afirmat că președintele este hotărât să obțină rezultate în privința Ucrainei, avertizând că, dacă el nu poate, nimeni nu poate. „Presiunea asupra Rusiei trebuie să continue până când aceasta este pregătită să pună capăt războiului”, a insistat Witkoff.
Zelenski pe rețelele de socializare
Vladimir Putin a subliniat duminică dorința sa de a „elimina cauzele” conflictului și de a „garanta securitatea statului rus”. În contextul recentelor evenimente, Donald Trump, revenit la Casa Albă, a anunțat că va avea o discuție cu președintele ucrainean și cu mai mulți lideri din statele membre NATO, după convorbirea sa cu Putin. Trump a făcut apel la Moscova și Kiev să pună capăt ostilităților.
Până în prezent, eforturile depuse de Trump nu au generat progrese semnificative în rezolvarea conflictului, care a fost declanșat de invazia rusă și a dus la zeci de mii de victime, atât civile, cât și militare, în decursul a peste trei ani. O discuție telefonică între Putin și Trump a avut loc pe 18 martie, în cadrul căreia cei doi au convenit asupra unei încetări a focului de 30 de zile în legătură cu infrastructura energetică, acuzându-se reciproc de încălcarea acesteia.
Kremlinul continuă să mențină pretenții maximale, solicitând Ucrainei să renunțe la apartenența sa la NATO, să cedeze patru regiuni parțial controlate de Rusia, în plus față de Crimeea, anexată în 2014, și să oprească livrările de arme din Occident. Ucraina respinge cu fermitate aceste cereri și insistă asupra retragerii armatei ruse, care încă ocupă aproape 20% din teritoriul său. De asemenea, pentru a preveni o nouă invazie rusă în viitor, Kievul solicită „garanții de securitate” solide.
