Discuții bilaterale între Rusia și Ucraina la Istanbul
Rusia și Ucraina se vor întâlni joi la Istanbul pentru prima rundă de discuții bilaterale cu privire la consecințele războiului început în primăvara anului 2022. Primele negocieri, care au avut loc după invazia Rusiei în Ucraina, nu au reușit să producă un acord, iar pozițiile oficiale ale ambelor părți rămân neclare înainte de această întâlnire așteptată.
Pretenții teritoriale ale Rusiei
Vladimir Putin a menținut cerințe extrem de ambițioase încă de la începutul invaziei. El subliniază că soluționarea conflictului trebuie să abordeze „cauzele profunde” ale acestuia, în special dorința Ucrainei de a adera la NATO, o alianță pe care Rusia o percepe ca o amenințare existențială. De asemenea, Rusia revendică anexarea a patru regiuni din sudul și estul Ucrainei – Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie – precum și a peninsulei Crimeea, anexată în 2014. La sfârșitul lunii martie, ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a declarat că „recunoașterea internațională” a acestor teritorii de către Moscova este „imperativă” pentru soluționarea conflictului.
Putin a justificat ofensiva din februarie 2022 prin diverse motive, inclusiv „protecția” vorbitorilor de limbă rusă din estul Ucrainei și „denazificarea” țării, pe care o acuză că se află sub influența puterilor occidentale. Moscova solicită, de asemenea, încetarea livrărilor de arme din partea Occidentului și marginalizarea grupurilor ultranaționaliste ucrainene.
În plus, Putin a sugerat ideea unei „administrații de tranziție” pentru Ucraina, sub auspiciile ONU, care ar implica plecarea lui Volodimir Zelenski. Liderul rus nu îl consideră pe Zelenski legitim, argumentând că mandatul său expiră în mai 2024, deși alegerile nu sunt posibile din cauza conflictului. Putin a caracterizat revoluția de la Maidan, care a dus la instaurarea unui guvern pro-occidental în 2014, ca fiind o „lovitură de stat” împotriva președintelui pro-rus de atunci.
Concesii teritoriale și garanții de securitate
În Ucraina, subiectul concesiilor teritoriale generează controverse profunde, ținând cont de sacrificiile umane și distrugerile materiale semnificative suferite de țară din 2014 pentru a-și menține integritatea teritorială. Zelenski a menționat posibilitatea unor „schimburi” teritoriale cu Rusia în legătură cu zonele deținute de Ucraina în regiunea rusă Kursk, dar forțele ucrainene au fost, în cele din urmă, retrase de Rusia la sfârșitul lunii aprilie.
Rămâne de văzut ce concesii ar putea fi discutate între Kiev și Moscova, având în vedere că Ucraina continuă să insiste asupra retragerii totale a trupelor ruse. Aceasta include și chestiunea delicată a Crimeei, pe care Zelenski o consideră parte integrantă a Ucrainei, conform Constituției țării.
În plus, Zelenski solicită aliaților să ofere Ucrainei „garanții de securitate” pentru a preveni o nouă invazie din partea Rusiei după încheierea unui eventual acord de pace. Principala cerință a Kievului este aderarea la NATO, o opțiune pe care Moscova o respinge cu fermitate.
Discuții pentru Crearea unui Contingent Militar în Ucraina
Ucraina explorează opțiunea de a colabora cu partenerii europeni pentru formarea unui contingent militar occidental, care ar putea fi desfășurat pe teritoriul ucrainean, cu sprijinul NATO, în eventualitatea unei păci. Această inițiativă a fost respinsă cu fermitate de către Moscova.
Solicitarea unei Încetări a Focului
În vederea inițierii unui proces diplomatic pentru soluționarea conflictului, atât Kievul, cât și administrația actuală din Statele Unite solicită, de câteva săptămâni, o încetare a focului „necondiționată” pe o perioadă de 30 de zile, ca o condiție necesară pentru a începe negocierile.
Ultimatumul Aliaților
La sfârșitul săptămânii trecute, aliații europeni și Statele Unite au adresat Rusiei un ultimatum: acceptarea unui armistițiu în timpul negocierilor sau se va confrunta cu sancțiuni „masive” ca răspuns. În acest context, Vladimir Putin a respins toate cererile de încetare a focului venite din partea Kievului și a susținătorilor săi, argumentând că un astfel de armistițiu ar permite forțelor ucrainene să se reînnoiască, cu ajutorul Occidentului.
Propunerea Președintelui Rus
Ca reacție la presiunea exercitată de Europa și Kiev, președintele rus a propus, joi, la Istanbul, organizarea unor discuții directe între Rusia și Ucraina cu privire la rezultatul conflictului. Aceste întâlniri ar reprezenta prima încercare de dialog din primăvara anului 2022, când discuțiile inițiale desfășurate în Belarus și Turcia nu au reușit să aducă o încetare a ostilităților.
