Redeschiderea rutelor maritime în Marea Roșie și provocările militare
Președintele Trump a dat undă verde redeschiderii rutelor maritime în Marea Roșie și a ordonat bombardarea intensă a grupării Houthi pentru a o distruge. Conform informațiilor, el a solicitat rezultate semnificative în termen de 30 de zile. La expirarea acestei perioade, președintele a cerut un raport privind progresele armatei americane în operațiunile demarate cu două luni în urmă.
Cu toate acestea, rezultatele nu au fost conforme cu așteptările lui Trump. Statele Unite nu au reușit să își impună supremația aeriană în zonele aflate sub controlul militanților Houthi. În schimb, după 30 de zile de atacuri, s-a constatat că aceasta era o altă angajare militară costisitoare și neconcludentă în regiune. Grupările Houthi au reușit să doboare mai multe drone americane MQ-9 Reaper și au continuat să atace navele militare din Marea Roșie, inclusiv un portavion american. Costurile atacurilor americane s-au ridicat la aproximativ un miliard de dolari în prima lună.
Pentru a agrava situația, două avioane F/A-18 Super Hornet, fiecare având o valoare de 67 de milioane de dolari, s-au prăbușit accidental în mare de pe portavionul Harry Truman. Această serie de evenimente a început să îl frustreze pe Trump.
Negocieri cu grupările Houthi
Steve Witkoff, reprezentantul lui Trump pentru Orientul Mijlociu, a raportat că oficialii din Oman au sugerat o posibilă soluție: Statele Unite să oprească bombardamentele, iar milițiile Houthi să nu mai atace navele americane din Marea Roșie, fără a se ajunge însă la un acord formal privind transporturile maritime legate de Israel.
Pe 5 mai, oficialii Comandamentului Central al SUA au primit un ordin brusc de la Casa Albă pentru a „întrerupe” operațiunile ofensive. Anunțând încetarea ostilităților, președintele a lăsat să se înțeleagă o oarecare admirație față de gruparea islamistă, în ciuda promisiunii anterioare de a o „anihila complet”. Trump a declarat: „Ai putea spune că a fost mult curaj acolo. I-am lovit foarte tare și au avut o mare capacitate de a rezista atacurilor.” El a adăugat că „ne-au dat cuvântul că nu vor mai trage în nave, și apreciem acest lucru”.
Îngrijorări privind securitatea regională
Rămâne de văzut dacă acest angajament va fi respectat. Rebelii Houthi au lansat recent o rachetă balistică asupra Israelului, ceea ce a dus la declanșarea sirenelor de raid aerian și a determinat oamenii să părăsească plajele din Tel Aviv. Racheta a fost interceptată cu succes de apărarea aeriană israeliană.
Această situație subliniază cum unii membri ai echipei de securitate națională a președintelui au subestimat rezistența grupurilor militante. Generalul Michael E. Kurilla, șeful Comandamentului Central, a insistat asupra unei campanii intense, susținută inițial de secretarul apărării și consilierul pentru securitate națională. Cu toate acestea, militanții Houthi au reușit să consolideze buncărele și depozitele de arme în timpul bombardamentelor americane intense. Apropiații lui Trump au evaluat greșit toleranța acestuia față de conflictele militare.
Vizita lui Trump în Orientul Mijlociu
În cadrul unei vizite recente în Orientul Mijlociu, Trump a avut opriri în Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite. Președintele a fost întotdeauna reticent în fața implicării în conflicte militare de lungă durată în această regiune, dedicându-și primul mandat eforturilor de a aduce trupele americane acasă din Siria, Afganistan și Irak.
Îngrijorările liderilor militari
Generalul Dan Caine, noul președinte al Statului Major Interarme sub administrația Trump, și-a exprimat preocuparea că o campanie extinsă împotriva rebelilor houthi ar putea epuiza resursele militare în regiunea Asia-Pacific. De asemenea, predecesorul său, generalul Charles Q. Brown Jr., a împărtășit aceeași opinie înainte de a fi demis în februarie.
Decizii interne și discursul lui Trump
Până la data de 5 mai, Trump era pregătit să avanseze cu planurile, conform unor foști și actuali oficiali din cercul de securitate națională, care au discutat sub anonimat. Într-un discurs susținut miercuri la Casa Albă, Trump a spus: „Le respectăm angajamentul și cuvântul dat”.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a declarat că „președintele Trump a reușit să obțină un armistițiu, ceea ce reprezintă o altă înțelegere bună pentru America și securitatea noastră”. Ea a menționat că armata americană a desfășurat peste 1.100 de atacuri, rezultând în eliminarea a sute de luptători houthi și distrugerea unui număr semnificativ de arme și echipamente.
Campania militară și coordonarea operațiunilor
Sean Parnell, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, a afirmat că operațiunea a fost întotdeauna destinată să fie limitată. „Fiecare aspect al campaniei a fost coordonat la cele mai înalte niveluri ale conducerii civile și militare”, a declarat el.
Un fost oficial de rang înalt, familiarizat cu discuțiile privind Yemenul, a susținut că Michael Waltz, fost consilier pe probleme de securitate națională al lui Trump, a avut un rol de coordonare, fără a promova politici care să depășească dorința de a îndeplini obiectivele președintelui.
Strategia generalului Kurilla
Generalul Kurilla a monitorizat activitățile houthi din noiembrie 2023, când grupul a început să atace navele din Marea Roșie, ca reacție la invazia Israelului în Gaza. Președintele Biden a considerat că implicarea houthi într-un conflict prelungit le-ar putea îmbunătăți statutul internațional, astfel că a autorizat atacuri punctuale, care însă nu au avut efectul dorit.
Generalul Kurilla a propus o campanie de opt până la zece luni, în cadrul căreia avioanele de luptă ale Forțelor Aeriene și Marinei ar distruge sistemele de apărare anti-aeriană ale houthi. Ulterior, forțele americane ar organiza asasinate țintite, inspirate din recentul model de operațiune al Israelului împotriva Hezbollah, conform declarațiilor a trei oficiali americani.
Reacțiile aliaților din regiune
Oficialii saudiți au susținut planul generalului Kurilla, oferind o listă cu 12 lideri houthi de rang înalt, ale căror eliminări ar putea paraliza mișcarea. Cu toate acestea, Emiratele Arabe Unite, un alt aliat important al SUA în regiune, au fost mai reticente, având în vedere că houthi au rezistat bombardamentelor din partea saudiților și Emiratelor de-a lungul anilor.
Operațiunea Rough Rider: Provocările unei Campanii Aeriene
Recent, a fost aprobată o parte din planul generalului Kurilla, care vizează desfășurarea de atacuri aeriene împotriva sistemelor de apărare aeriană și liderilor grupării houthi. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a denumit această campanie Operațiunea Rough Rider. Deși inițial se estima că operațiunea va dura între opt și zece luni, generalul Kurilla a fost constrâns să obțină rezultate într-un interval de doar 30 de zile.
Impactul Costisitor al Campaniei
În prima lună a operațiunii, houthi au reușit să doboare șapte drone americane MQ-9, fiecare având un cost aproximativ de 30 de milioane de dolari. Aceste pierderi au afectat capacitatea Comandamentului Central de a urmări și ataca gruparea militantă. De asemenea, mai multe avioane F-16 și un F-35 au fost aproape de a fi lovite de apărarea aeriană a houthi, ceea ce a ridicat riscurile de victime în rândul personalului american, conform declarațiilor oficialilor.
Această amenințare s-a concretizat când doi piloți și un membru al echipajului de pe puntea de zbor au fost răniți în două incidente separate implicând avioanele F/A-18 Super Hornet, care s-au prăbușit în Marea Roșie de pe portavionul Harry S. Truman, în decurs de 10 zile.
Controverse și Critici
În aceeași perioadă, au apărut controverse în jurul echipei de securitate națională a fostului președinte Trump, care se confrunta cu dezvăluiri conform cărora Hegseth ar fi pus în pericol viața piloților americani prin divulgarea planurilor operaționale într-un chat pe aplicația Signal. Această discuție a fost inițiată de Waltz, care a inclus accidental un jurnalist.
Rezultatele și Costurile Operațiunii
Atacurile aeriene americane au vizat peste 1.000 de ținte, inclusiv instalații de comandă și control, sisteme de apărare aeriană, facilități de producție a armelor și depozite de muniție, conform raportărilor Pentagonului. Armata a confirmat că mai mult de 10 lideri houthi de rang înalt au fost eliminați.
Cu toate acestea, costul acestei campanii a fost extrem de ridicat. Oficialii au recunoscut în privat că Pentagonul a desfășurat în Orientul Mijlociu două portavioane, bombardiere B-2 suplimentare, avioane de vânătoare și sisteme de apărare aeriană Patriot și THAAD. La finalul primei luni, costurile operațiunii depășiseră 1 miliard de dolari.
Utilizarea intensivă a muniției de precizie, în special a celor cu rază lungă de acțiune, a suscitat îngrijorări în rândul gestionării stocurilor Pentagonului, mai ales în contextul unei posibile intervenții în cazul unei tentative de invazie a Taiwanului de către China. În ciuda acestor dificultăți, militanții houthi au continuat să atace navele și dronele americane, să își întărească buncărele și să își mute depozitele de arme în subteran.
Strategii Viitoare
În fața acestei situații, Casa Albă a început să exercite presiuni asupra Comandamentului Central pentru a prezenta rapoarte optimiste privind campania. Comandamentul a răspuns cu date referitoare la utilizarea munițiilor. Deși comunitatea de informații a raportat o „degradare oarecare” a capacității rebelilor houthi, oficialii au avertizat că gruparea ar putea să se refacă rapid.
În acest context, oficialii din domeniul securității naționale au discutat despre două scenarii posibile: intensificarea operațiunilor pentru încă o lună sau reluarea rutelor de transport în Marea Roșie.
Declarații și strategii în campania militară din Yemen
Recent, administrația Trump a evaluat posibilitatea de a declara victoria în campania militară din Yemen, în cazul în care rebelii houthi ar înceta atacurile asupra navelor. Potrivit oficialilor, există și opțiunea extinderii campaniei pentru a oferi forțelor guvernamentale yemenite șansa de a relua acțiunile de alungare a rebelilor din capitală și din porturile strategice.
Discuții între oficiali internaționali și strategii militare
La sfârșitul lunii aprilie, un oficial american a organizat o teleconferință cu reprezentanți din Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, precum și cu membri de rang înalt ai Departamentului de Stat și ai Casei Albe. Scopul acestei întâlniri a fost de a identifica o direcție sustenabilă pentru campania militară, care să fie prezentată președintelui. Totuși, grupul nu a reușit să ajungă la un consens, conform declarațiilor oficialilor americani.
În cadrul discuțiilor despre operațiunea împotriva houthi s-a alăturat generalul Caine, noul președinte al Statului Major Interarme, care era reticent în privința unei campanii extinse. Conform consilierilor, generalul Caine era îngrijorat de resursele necesare pentru operațiunile din regiunea Pacificului. De asemenea, și alți oficiali, inclusiv vicepreședintele JD Vance și directoarea comunității serviciilor de informații, Tulsi Gabbard, s-au arătat sceptici cu privire la extinderea campaniei.
Pierderi semnificative de echipament și reacții ulterioare
Pe 28 aprilie, portavionul Truman a fost nevoit să efectueze o manevră bruscă pentru a evita un atac din partea rebelilor houthi, ceea ce a dus la pierderea unui avion de luptă F-18 Super Hornet, care a căzut în mare. În aceeași zi, un atac american a provocat zeci de decese într-un centru de migranți controlat de houthi, conform surselor umanității.
Pe 4 mai, o rachetă balistică houthi a evitat sistemul de apărare aeriană al Israelului, lovind în apropierea Aeroportului Internațional Ben-Gurion, situat în afara Tel Avivului. Ulterior, doi piloți de la bordul unui alt Super Hornet au fost nevoiți să se catapulteze după ce avionul lor nu a reușit să capteze cablul de aterizare, căzând în Marea Roșie.
În ciuda acestor pierderi, Trump a decis că operațiunea ar putea fi considerată un succes. Oficialii houthi și susținătorii lor au reacționat rapid, proclamând victoria și răspândind pe rețelele de socializare un mesaj care afirma că „Yemenul învinge America”.
